Când faci alcelași drum în fiecare dimineață, cu același tramvai, la aceleași ore, ajungi să recunoști o grămadă de călători. Aproape că i-ai putea saluta, atât de familiari ți se par! Sunt însă și zile în care aparițiile noi sunt chiar spectaculoase și atunci nu se poate să nu le sesizezi! Așa s-a întîmplat în acea zi când în tramvai am remarcat o bătrânică cu o figură șugubeață, știrbă, îmbrăcată sărăcăcios, cu un fes tricotat pe cap. Ceea ce-ți dădea de gândit că ceva nu era tocmai în regulă erau ochelarii de soare albaștri care nu se potriveau cu nimic. La stația următoare s-a urcat și o tânără cu un copil în brațe. Pe figura ei se vedea că are mintea goală și că nu sunt multe lucruri pe lumea asta care să o intereseze cu adevărat. S-a așezat pe un scaun și a început să se joace cu telefonul mobil, încercând la nesfârșit tipurile de sonerii. Bătrâna a stat ce a stat și, la un moment dat, a început să comunice cu micuțul:
- Dacã nu ești cuminte, te mănânc!…
Copilul s-a uitat speriat și a început să scâncească:
- Îîîîîî!…
- Te mănânc! Hap!…
- Îîîîîî!…
Și au ținut-o așa minute în șir - bătrâna vizibil amuzată și copilul din ce în ce mai iritat.
- Câți ani are? a întrebat-o bătrânica la un moment dat pe mama total absentă, pe care nu o mai interesa nici măcar soneria mobilului. Trei?
- Patru.
- Patru? Ia te uită, domnule!
Apoi spre copil:
- Te mănânc!…
Urmează câteva momente de tăcere. Apoi, plictisită, baba cautã împrejur un interlocutor mai binevoitor. Observă un tânăr care citea „Evenimentul zilei“.
- Ceva interesant?
- Nu știu, că abia l-am cumpãrat, a răspuns acesta inspirat, pentru cã bătrânica nu l-a considerat demn de interes și l-a lăsat în pace. Însă plictiseala era mare:
- Te mănânc! i-a spus ea copilului care a urlat și mai tare decât până atunci.
Apoi spre mamă:
- Îl bați? Nici un răspuns.
- … că dacă îl bați face psihoză!
Ca pălită în cap cu un baros auzind că odorul ei s-ar putea îmbolnăvi de ceva, femeia o întreabă pe bătrână cu ochii mari:
- Ce-i aia… „sioză“?
Bătrâna s-a îndreptat de spate și a spus plină de importanță:
- La cap!… Că nu-i bine, mamă, să bați copiii. Că face psihoză. Trebuie să-i iei altfel.
- …
- Uite, dacã e mâncăcios, ca sã-l pedepsești nu-i mai dai prăjituri și bomboane, dacă-i place joaca, nu-l mai lași afarã. Dar în nici un caz nu-l bați!
Apoi, cu o simpatie evidentã, se apleacã spre copil și-i spune pentru a suta oară:
- Mă, vezi, mă, că dacã nu ești cuminte, te mănânc!…
Apoi se îndreaptă către ușa tramvaiului. Copilul se uită dupã ea și, nemaivăzând-o pe babă, o întreabă pe maică-sa:
- Unde e?
- Aici, aici sunt, răspunde baba de pe scară. Vezi că știu unde stai și vin diseară să te mănânc!…
Și coboară pe ușa tramvaiului.
- Se duce la noi acasă? întreabă copilul îngrozit.
- Nu, puiule, îi răspunde drăgăstos maică-sa.
- Da’ o să mă bați?
- Cum să te bat, mămică? N-ai auzit că faci „sioză“?
scris de Mugur
pt mugur: simplă curiozitate: ce traseu ai tu zilnic? :D
Excelent! ‘Sioza’, hihihi! :)
cupilu’ facuse deja ’sioza:((
@MUgur, e timpul sa treci de la constatare la implicare! Copilul acela o sa ne voteze pensia, cum sa faca psihoza de la babele mancatoare de prunci de pe tramvaie?:(
De ce nu publici o carte?
As putea-o citi pe RATB cand nu-i altceva de vazut prinprejur…
Medeea, traseul este Parcul Bazilescu-Piata Victoriei, cu tramvaiul 20. Toate astea se intampla dimineata, intre 9.30 si 10, niciodata la intoarcere (ciudat, nu?).
Monica, important e ca pe copil sa nu-l fi batut ma-sa intre timp, ca ai vazut si tu ce periculos poate fi cu psihoza asta! Desi dupa episodul cu baba, cred ca e gata psihopat, are cosmaruri noaptea… Ca el ne va vota pensia, asta e… De la ceva tot trebuie sa ni se traga, ca doar n-o sa murim sanatosi! Ar fi pacat.
Tudor, multumesc pentru sugestie. 10 dintre intamplari au devenit doua carticele pe care le-am manufacturat in vreo 20 de exemplare fiecare si le-am oferit familiei si prietenilor de Craciun. Dar ma gandesc serios sa fac o carte “adevarata” cu toate.
Saracul copil… Aveam si io un nebun de-asta de imi zicea ca ma mananca si ca vine noaptea si ma fura… :-s. Toata copilaria i-am stiut de frica.
ioi, ce baba nebuna, am cosmaruri numai cand citesc! Auzi la ea, “stiu unde stai”!! Saracul copil…
la mine la job deja nu mai poate zice nimeni nimic cu ‘mananc’ fara sa trezeasca reactii (usor?) siozice :)
cred că asta era sperietura tuturor când eram mici: vine bau-bau şi te mănâncă… e clar… suntem toţi siozici…
@Mugur: Fin observator cu talent de scriitor. Te felicit pentru alegerea ta de a observa, de a te amuza şi de a (de)scrie întîmplări din transportul în comun. Eu, una, mă simt în tramvai precum măgarul lui Buridan, nu ştiu ce să aleg: să mă enervez sau să ignor poveştile din vehicul. Tot ezit între astea două, incapabilă de altceva, pînă ajung acasă. De azi încolo o să încerc să mă amuz de România profundă.
PS. Am postat şi ieri mesajul acesta (aproximativ) dar n-a apărut. Spun doar pentru a semnala o eventuală problemă tehnică.
@laura: multumim de semnalare si pentru perseverenta :)
da, am vazut si eu mesajul tau anterior… deci a fost postat. si da, ai dreptate- acum nu mai este. eu nu l-am sters (si doar eu am ‘oficial’ aceasta posibilitate)
… sau l-am sters? ieri am avut o serie de comentarii jignitoare trimise de acelasi vizitator (la un alt post), serie din care am dat unul singur la ‘cos’, iar pe celelalte le-am sters de tot. desi eu stiu ca m-am uitat cu atentie la ce am sters, teoretic e posibil sa fi trecut cu vederea mesajul tau, daca era intercalat printre cele sterse (pentru ca in zona de administrare a blogului comentariile sunt afisate unul dupa altul, in ordinea primirii, nu legate de articole). de l-am sters, imi cer iertare.
de mai pateste cineva ceva similar, il/o rog sa anunte. eu, in principiu, nu sterg nimic. cel mai ‘rau’ lucru care se poate intampla unui comentariu e sa ajunga la cos. povestea cu cele sterse ieri e exceptionala… si a aparut in cazul cuiva care deja este foarte bine reprezentat de comentarii si in zona de articole si in sectiunea cos. si care a perseverat aproape un an in a comenta exact acelasi lucru.
deci: eu nu sterg comentarii :)… daca dispar e fie o problema tehnica, fie o eroare umana (mult regretata si usor corectabila) :)
Mugur, esti genial, ca de obicei. :))
@eXstatic: e genial… dar si el e plecat (plecat ca si mine, adica). doar ca, spre deosebire de mine, nu cred ca Mugur va ajunge sa vada prea repede comentariul tau. o sa am grija sa i-l supun atentiei cu prima ocazie, ca e pacat sa se piarda asa vorbe elogioase :)