@about2run:… nu stiu sa raspund la un comentariu care-mi place atat de mult :)

La piticii mei, aproape in fiecare saptamana, erau afisate pe holul gradinitei lucrarile copiilor, in general desene, acuarele, facute pe aceeasi tema. imi veneau in minte scenele de film in care un psiholog il pune pe copil sa deseneze ceva… si interpreta apoi desenul, culorile folosite; parca le recunosteam fetele copiilor in desenele acelea: seriosi, atenti la detalii sau cei imprastiati, mai cu capul in nori. nu pot sa il uit pe unul care a desenat, la tema de primavara, un ghiveci negru, pe care a insistat cu culoarea pana aproape a distrus hartia si, intr-un colt, un ghiocel anemic… asta era adus de un bunic “vitreg”(adica cel care traia cu bunica lui) care il injura tot drumul pana la gradinita, si era luat de bunica, care la fel in inghesuia ca nu s-a imbracat corect, ii ma tragea cate una si incetul cu uncetul ajungea cam la acelasi repertoriu de injuraturi ca partenerul ei.

***

si erau desenele frumoase, cu culori vii, sa nu mai zic de un soare de o jumate de pagina :) … ce mame frumoase aveau copii aia