Raspunzand articolului meu anterior (in care povesteam cum pierd eu diplomele), DoDu a compus un comentariu despre care eu zic ca merita … luminile rampei. Asa ca l-am luat de acolo si l-am pus aici. Sper ca DoDu sa nu se supere, ca nu i-am cerut consimtamantul in prealabil.
Draga Irina,
In legatura ci articolul matale pot sa-ti spun urmatoarelele:
ca nu e bine sa-ti pierzi diplomelele (nu pot sa pronunt cuvintele cu doi de le)ca sunt importante, te arata cat esti de destept si cat de educat. Si chiar daca uiti ce ai studiat nu conteaza, ca diploma e pe viata si cu aia ramai.
Eu daca nu aveam diploma nu ajungeam asa de departe, adica peste ocean si daca nu mai obtineam si aici diplome nu ma angajau si degeaba unii oameni comenteaza ca diplomelelele nu sunt importante, ei spun asa ca ei nu le au. Pe ale mele eu le tin pitulate intr-o servieta, iar servieta o ascund sub patul din dormitor. Cand am nevoie de cate-o diploma, ca sunt colectionar, scot cate una si cand nu mai am nevoie iar o pitulez sub pat in servieta. Pe langa servieta tin si alte lucruri pe sub pat ca am un sub pat foarte incapator. Am si un cos de nuiele impletit, un borcan in care adun banii marunti, un stingator de incendiu, tabla de sah, doua almanahuri si multe altele. Tin multe lucruri sub pat ca sa nu incapa nimeni acolo cand sunt eu plecat de acasa.
Eu am un prieten care cand a fost plecat de acasa si pe urma cand s-a intors acasa a gasit o soseta sub patul lui. Desperecheata, ce crezi. Asa ca s-a dus la vecinul si l-a rugat daca poate sa-i dea perechea sosetei ca ce sa faca numai cu una. Si asa mai departe, a iesit o incaierare pe cinste, ca vecinul n-a vrut sa-i dea soseta. Eu repede mi-am controlat sub patul dar n-am gasit nici o seseta desperecheata.
- Mai bine gaseai o curea, i-am spus prietenului meu, ca curelelele nu au perechi. Decat bretelele.
- Pai nici chilotii n-au pereche, mi-a atras prietenul meu atentia.
- Pai ce, ai gasit chiloti sub patul tau?
- Nu, acum nu. Altadata.
Altadata prietenul meu a gasit o sticla de vin pe jumatate, dar nu s-a mai dus la vecinul dupa cealalta jumatate, ca avea un rationament cam intortocheat si a baut vinul de unul singur. De imbatat nu s-a imbatat, dar s-a lovit cu capul de dulap si a facut dulapul harcea parcea. Plus ca a facut si un anti tetanos, ca nu se stie, l-a convins doctorul, un doctor foarte milos.
Draga Irina,
te rog sa ma ierti ca m-am luat cu vorba, acum ma duc sa-mi verific diplomelele din servieta ca m-ai speriat matale cu articolul
bine spus, cu exceptia almanahelelor. :))
Draga Irina,
eu nu stiu ce-l ala consimtamant asa ca bine ca nu mi l-ai cerut, poate e ceva valoros si pe urma imi parea rau daca ti-l dadeam fara sa mi-l ceri.
Altfel sunt bine si sanatos, o sa ma laud la toti cunoscutii ca am ajuns special guest pe blogul tau, daca nu cumva am sa fiu eroul zilei. O sa ma dau putin important, pana duminca. Duminica ma duc la biserica. Avem o biserica frumoasa si-mi place tare mult sa ma uit la picturile ei murale, e plin de oameni pe pereti cu niste farfurioare la cap, le sta foarte bine. Am auzit ca alti oameni au scaun la cap, dar n-am vazut nici unul pictat. Altii au fluturi iar altii pasarici. Tot la cap. Eu nu, eu am gargauni. Tata a spus ca asa m-am nascut, dar mama l-a combatut pe toata linia, cu argumente solide nu oricum.
- De la tine i se trag gargaunii, l-a combatut mama.
- De la mine nu, ca eu nu am. Eu la cap am doar alcool s-a suparat tata. Cum sa reziste gargaunii in alcool?
Avea si tata argumentele lui.
Alti oameni au fumuri, dar nu la cap, ci la nas. Dar nu se spune fumurati si nici afumati. Altcumva.
Cam asta, ma duc sa-mi culc gargaunii
DoDu, am citit eu mai demult intr-o carticica de feng shui cum ca sub patul unei femei insarcinate nu trebuie sa se afle nimic si nici sa se faca curat. pentru ca sub pat vietuiesc niste mici spirite folositoare sarcinii, care pot fi fie inghesuite (daca tii acolo si alte lucruri), fie speriate (daca incerci sa intri cu aspiratorul sau chiar cu mopul).
Asa. nu stiu de ce-ti spun asta si nici daca ce tin eu minte e chiar ceea ce si scria in cartea aia, dar am zis ca nu strica sa-ti impartasesc niste informatii care au legatura cu unul din personajele principale ale articolului tau (ma refer la subpat).
apoi, ca sa ma refer tot la articol, eu n-am probleme cu lele, eu am cu sese. adica nu pot sa pronunt ‘el aduse niste diplome’, ci zic ‘el adusese niste diplome’. poate crezi ca nu-i o problema atat de mare, mai ales ca eu nici nu termin verbele in ’se’. din pacate insa eu citesc multe povesti copilului, si autorii de povesti vorbesc diferit de mine. ei zic intelese, ajunse … iar eu citesc intelesese, ajunsese… :D (vreau sa zic ca inteleg ce zici)
altfel, ma bucur ca esti sanatos, ca am evitat spinoasa chestiune a consimtamantului si ca ai un spirit de observatie atat de dezvoltat incat poti descrie cu acuratete imaginile de pe peretii bisericilor.
BlindGirl: ce nu v-am spus inca e ca sunt usor dislexica. nu mai scrie pe blogul meu cuvinte d-astea, ca eu ma chinui mult sa le scriu corect pe cele pe care le stiu deja… ma uit la ce-ai scris tu si nu pot pronunta ca mi se amesteca literele in fata ochilor :)))
De fapt, corect e “diplomele”…