Fostul header al avizierului era asta:
Habar n-am a cui e poza (de fapt e o decupatura dintr-o poza pe care n-o mai am). Atunci cand mi-am inceput blogul, nu mi-am imaginat ca va supravietui mai mult de cateva saptamani… n-am alocat nici un gand copyright-ului :D. Am ajuns la fostul header cautand o imagine care sa fie confortabila pentru mine. In clipa aia am crezut ca urma sa fie provizorie (incercam sa vad daca si cum pot schimba headerul). Si apoi am uitat de ea, probabil si din cauza ca mi se parea ‘la locul ei’ acolo unde era.
Ce reprezinta poza pentru mine?
Ceatza! :)
Rad pentru ca, in timp, mi-am dat seama ca nimeni altcineva nu parea sa vada ceata. Am auzit de la diversi, de-a lungul timpului, ca headerul meu era ‘padure’. Pana la urma m-am uitat si eu la ea ca si cand ar fi fost padure si mi s-a parut chiar sinistra. Daca tot m-am uitat, am realizat si ca poza nu era a mea si, multumita artistului, am schimbat-o cu alta, pentru care am drept de folosinta. (Mare noroc am cu artistul, pentru ca un header care sa-mi placa atat de mult eu niciodata nu mi-as fi putut produce.)
Asa ca, desi cam tradiv, as vrea sa lamuresc povestea cu ceatza.
O iubesc. Renasc cand e ceata. Stiti reclamele la cremele pentru fatza de femeie 40+? Cand doamna cu fata obosita isi da cu crema minune si fatza renaste? Ei, exact asta e efectul cetzii asupra sufletului meu. Imi reface nivelul de colagen afectiv. Sufletul e mai proaspat, mai luminos si arata cu 10 ani mai tanar :). Mi se pare ca respir cu adevarat doar daca-i ceatza. Respir prin piele. Si iubesc contururile estompate. De ceata.
PS: de stie cineva de unde am luat poza asta, sa-mi zica si mie… sa precizez sursa :D
apreciem frumoasa poza si sinceritate de care dai dovada.
mie imi inspira un peisaj din filmele vechi ale lui “tata” Rambo :D stiu, sunt departe de a fi pe subiect :) dar incerc sa fiu si eu sincer.
Ceata dar fara tz ca suna abstract. Pe mine ceata ma face sa ajung mai tarziu la serviciu altfel, platonic, mi-ar place si mie.
Apropo, la noi temperatura e in crestere, minus 25 si se anunta pe saptamana viitoare minus 11, asta va fi zaduf
PS
Azi m-am furisat in biserica si slujba era in intarziere cu 4 minute, inseamna ca am castigat 4 minute fata de ora oficiala, nu-i extraordinar? Nu stiu ce-am vrut sa spun cu asta, dar cea mai densa ceata am intalnit-o in Turnu Magurele, eram la autogara si nu gaseam intrarea din cauza ei, daca intindeai mana nu-ti vedeai degetele
Daca tu vedeai in primul rand ceata, e foarte bine! Asta si era! :o) Am si eu o problema cu fotografia de pe blog. Cu ani in urma, am vazut o fetita simpatica foc intr-un PPT anonim, oarecare, am salvat-o si am pastrat-o in ideea ca… ce mi-as dori sa am si eu asa o fetita. Astazi, ca e pe blog, toata lumea ma intreaba: tu esti? (ca nu ar fi exclus). Si trebuie sa explic ca nu, ca de unde provine, ca nu stiu cine este de fapt… Si am doua probleme: 1. Chiar nu stiu cine este pustoaica si imi pare rau, as da orice sa o vad acum, la ani dupa, sa ii spun ca a devenit cumva o ‘emblema’ in cercul meu de prieteni. 2. Ce mi-ar fi placut sa fie fetita mea… Hehe… :o)
PS: Imi place foarte mult blogul tau, cum scrii, ce gandesti. Ma bucur ca am dat click si click si click si am ajuns aici. Keep it up! :o)
@unuzero: ma bucur cu atat mai mult ca am schimbat-o. Rambo auzi! :)
@DoDu… pai nu-mi vine sa renunt la tz, ca se intelege ceată.
despre temperaturi: ai grija de tine, ca incalzirile astea sunt cele mai inselatoare. asa racesti, cand ii crezi pe oamenii de la meteo care-ti zic ca vremea e intr-un proces pronuntat de incalzire. (sper ca biserica e bine incalzita. daca nu, alea 4 minute castigate data trecuta, ar fi si mai valoroase)
imi pare rau ca eu n-am prins o ceat(z)a asa de … expresiva ca aia de la tg magurele. ca n-am prins :(
@simply red: stiu fotografia de la tine … si mult m-am intrebat si eu cine o fi in ea. ca m-am gandit ca nu esti tu (:D… pentru ca imi pare o fotografie facuta in ultimii 10 ani (n-as putea spune de ce)… si ma gandeam ca tu ai mai mult de 15)
(parca esti imparateasa din alba ca zapada: ce mi-as dori sa am o fetita cu parul negru ca abanosul… :))
Ma bucur ca iti place cum scriu, cu atat mai mult cu cat si mie imi place cu scrii tu :). bine ai venit!
uite aici o poza cu ceatza care o sa-ti placa, da? :P http://photo.net/photodb/photo?photo_id=5754590&size=lg – marius sabo e un om deosebit si multe fotografii de-ale lui ma fac sa ma uit printre nori sau prin cetza…
Apropos de faza cu norii e frumos sa urci pe munte pana sus si dimineata sa vezi cum se intinde un strat de nori la picioare si unul foarte aproape de capul tau de-asupra… Sentimentul e unul imposibil de descris.. Efectul poate fi potentat si de faptul ca la baza muntelui serpuieste lacul Izvorul Muntelui (ocolind practic multele). Asta daca vorbim de Ceahlau. Uite cateva fotografii de-ale mele desi eu is la inceput cu fotografia.. http://blind-girl.blogspot.com/2007/11/priveam-ceahlaul.html
Tot pe Ceahlau geografii au mai observat un fenomen natural, “norul linge piatra” in care un nor urca de-a lungul stancii luand forma acesteia, pana se revarsa. Simt eu ca va fi pe gustul tau :) (Fenomenul apare insa ff rar, eu n-am reusit inca sa-l prind)
Ceatza? Si eu care de fiecare data cand vedeam poza aia ma gandeam la Stapanul Inelelor :)
Si mie imi place ceatza, iar fetita de pe blogul lui Simple Red am avut-o luni de zile pe desktop cu numele de cod “frumoasa”:)
@BlindGirl: multumesc mult :))
Oarecum off topic: cea mai frumoasa ceata din amintirile mele e una prinsa in Suceava :)… pe drumul spre cetate. era toamna, rece, cetaza laptoasa si densa si, in spatele cetzii, era soarele. dar cum eu nu-s (si nu eram nici atunci) nici macar la inceputuri cu fotografia, am ramas doar cu amintirea
@Smilla: Stapanul inelelor suna mult mai bine decat Rambo :))
simply red :) am gresit.
intre timp am citit povestea cu Georgica si Marieta si sunt topita :”>
pai eu te astept la Suceava de preferabil toamna sa admiram ceata… ca poate daca tot bati atatia kilometri te conving sa mergi si pe Ceahlau.. ca acolo renaste sufletul meu ca pasarea phoenix :) ce zici? Calin a fost vreodata sus pe munte? i-ar place ( stiu un traseu frumos si accesibil si pentru babute in carja la 80 de ani… asta pentru ca si eu am probleme cu un genunchi)
“Cînd ceaţa e văzută ca văl al unei prinţese albe şi-n palmă-ţi cade steaua, ai şanse să-ţi crească aripi pentru a zbura către cerul poeziei.”