femeia simplă

In ultimele 3 zile am avut parte de urmatoarele evenimente rare (si foarte rare):

-am gasit scrumbie (si am facut-o la cuptor; si am mancat-o. noroc ca oasele de care e plina imi mai tempereaza entuziasmul, ca altfel, cat tine sezonul scrumbiei, as fi parasit blogul si m-as fi dedicat ‘ei’). anul asta cred ca i-am prins sezonul mai de la inceput.

-am facut clatite, la cererea lui Calin (el a mancat doar 3; mai mult decat de mancarea s-a bucurat de “intoarcerea” lor.)

-ieri s-a oprit curentul la job, drept care am dezertat si am ajuns la china town . Nu mi-era foame si nu-mi place mancarea chinezeasca (adica, nu imi place in mod deosebit), dar ajung (daca nu mi-e foame) si in restaurante chinezesti. Curentul la mine la job se opreste des. Lucrul rar a fost ca mancarea de aici mi-a placut incredibil de mult. (mai ales vita cu urechi de lemn pe care a comandat-o altcineva).

-si (ca sa nu credeti ca toate cele mentionabile din ultimele 3 zile se invart doar in jurul mancarurilor) am iesit cu Dan-de ce la o bere. Stiu ca pe de ce v-am anuntat ca l-am mai vazut si la party… da’ la party n-am apucat sa vorbim. Acuma am vorbit… si mult ma bucur. Dan e misto :).

Daca tot mi s-au intamplat atatea lucruri bune, hai sa-mi iau inima in dinti sa ma ocup de o leapsa dubioasa: ce-as face de-as fi dictatoare de Mizil. Leapsa vine de la finix si am ocolit-o mult si bine pentru ca eu nu-s doar simpla, dar si serioasa. Ori dictatura si Mizilul sunt ambele in afara ariei mele de competenta. Cum sa-mi dau cu parerea in acesta chestiune, atat de straina? N-am fost niciodata in Mizil si n-am nici un gand particular legat de oras (l-am cautat pe google…. aproape ca nu exista). Doar ca ieri am dat intamplator intr-un 7plus de un articol care anunta ‘mutarea fitzelor la Mizil’. Si am zis ca trebuie sa fac ceva inainte ca orasul sa fie complet compromis de initiativele altora. Deci, nu vreau fitze la Mizil. Facem asa:
- in Mizil se proclama ca valoare primordiala ‘frumusetea’.
- valoare secundara (cu sensul de a doua de pe lista): curatenia.
- toate taxele, ajutoarele si amenzile locale se stabilesc in functie de sus mentionatele 2 valori.

Si ca veni vorba de amenzi, sufletul meu justitiar (intesat de anterioare frustrari) tresalta. Vom amenda asadar (si, eventual retrage dreptul de practica) orice furnizor de servicii care livreaza servicii necorespunzatoare. Adica, vine instalatorul la tine, iti repara chiuveta si dupa doua zile curge iara. Rau! Foarte rau! Instalatorul are doar doua optiuni: se intoarce spontan, remediaza ‘definitiv’ problema, si mai face o reparatie bonus (si gratuit), fie se intoarce spontan, remediaza ‘definitiv’ problema si plateste o amenda. (e de la sine inteles ca, in conditiile in care curatenia e una din valorile fundamentale ale orasului, instalatorul lasa, cand pleaca, foarte mare curatenie la locul reparatiei). Cei care functioneaza (instalatori, constructori, punatori de faianta, dentisti, croitori, gunoieri, vanzatori, cofetari, dresori de caini etc) pe principiul ‘las’ ca merge si asa’, se califica pentru amenda+munca in folosul comunitatii.
Aruncatul gunoiului pe jos/ depozitarea lui in spatii nepotrivite  amenda+munca comunitara. Se mai amendeaza: masinile nespalate, casele neingrijite, blocurile cu subsoluri mizerabile si pereti inscriptionati, oamenii nespalati, gardurile care ar trebui reparate si nu sunt, cladirile nerenovate, spatiile verzi lasate in paragina. Pentru oamenii care n-au acces la apa curenta avem baie publica, posibilitatea sa-si spele hainele, si sapun + deodorant (toate gratuite cu conditia sa semneze in condica de prezenta de cel putin 2 ori pe saptamana si sa foloseasca sapunul si deodorantul si in zilele in care nu ajung la baia publica). Homelesii au acces la haine de schimb curate si potrivite sezonului. Cersetorii adulti sunt admisi, fiind amendabili doar daca sunt murdari (ca si restul cetatenilor). Nu-i permis cersitul prin intermediul copiilor si a animalelor. (nu stiu ce facem cu copiii care cersesc pe cont propriu…. ma mai gandesc la asta).

Si, cel mai important, ‘artistii’ care produc ceva-uri care mie mi se par frumoase, au statut preferential. Orice artist Mizilean, sau din afara Mizilului (din afara Mizilului inseamna de oriunde altundeva, inclusiv din groenlanda) poate beneficia de locuinta, bonuri de masa si spatii de expunere a lucrarilor sale, in mod gratuit. Trebuie, pentru asta, doar sa trimita o cerere insotita de portofoliu. Daca mie mi se pare ca ce-i in portofoliu e frumos, e transformat in cetatean de onoare al orasului si are acces la cele mai sus mentionate. (daca ajungem la ‘prea multe cereri’, pentru noii veniti asiguram cazare si celelalte pe durata limitata (maxim 3 luni?). cred).
Spatiile de expunere sunt gratuite pentru toti artistii (chiar si pentru cei pe care eu nu-i apreciez), atata doar ca vor avea prioritate cei care-mi plac mie.
Exista cinematograf in Mizil? Prespun ca da. Filmele proaste sunt permise dar pentru a le vedea, spectatorul va trebui sa plateasca o taxa suplimentara, numita chiar asa- taxa pentru film prost, care taxa va fi prezentata separat pe bilet.

Copiii preocupati de ‘frumos’ vor fi sprijiniti (in sensul ca vor avea acces gratuit la culori/aparate foto/instrumente muzicale/etc).

Si specializam (noi, femeia simpla) orasul in oferirea de vacante in care sa poti invata/exersa/practica o ‘arta’; hotelurile, pensiunile si intreprinzatorii interesati vor fi cu totii sprijiniti pentru a putea oferi acest fel de …oferta turistica. Ofertantii de servicii care interactioneaza cu turistii nu au obligatia sa zambeasca, dar au obligatia sa respecte ceva standarde de calitate. Nu le respecta, pierd licenta/autorizatia de functionare.

Orice spatiu public care nu-i deja folosit la altceva va trebui sa devina verde intens. Copaci, flori sau macar iarba peste tot.

Ma opresc aici, cu greu. Frumoasa leapsa :)
Merge mai departe la Sorin, eXstatic, cirese si Marie Jeanne.