Am fost la Verona (perspectiva subiectiva si, probabil, nedreapta)

Si nu mi-a placut. Deloc. Poate unde m-am dus cu asteptarea sa rezonez plenar cu o colorata istorie (si adesea cind am asteptari de bine, sint imposibil de multumit de realitate). Poate unde am avut si ghinion, si nimic n-a mers chiar cum trebuie… Poate unde am bintuit doar prin “centru” si acolo pe jos erau dale mari de nush ce piatra (:D, geoloaga sint, da :)) care piatra reflecta lumina soarelui de toamna intr-un fel asa, piezis, si mult deranjator la ochi. Poate unde m-au dezamagit tarabele care aveau suveniruri plicticoase, prezentind variatiuni pe aceleasi teme (masti si sticla de murano) si, alaturi de ele, chinezarii. Poate unde oamenii (necunoscuti) cu care am vorbit au fost usor uriciosi si n-au inteles engleza (ceea ce mi-a adus aminte de cucoana de la un birou de informatii dintr-un aeroport italian; am intrebat-o in engleza unde gasesc un anume ghiseu, iar ea mi-a raspuns elaborat  in italiana. eu am inteles, dar n-a fost meritul ei.)  Poate unde am avut prea des senzatia ca mergeam pe  contrasens: hoarde (dar chiar asa cum zic, hoarde!) de turisti zimbitori si timpi [:D] veneau mereu din sens invers.

Ok, ca sa echilibram: cladiri frumoase,  strazi curate, copaci exotici, balconul Julietei, arena si… (trebuie sa recunosc ca-mi plac) mastile venetiene. Mincare ok si o chelneritza care facea toti banii (drept care si umplea de clienti terasa la care lucra). Arena e un amfiteatru (al treilea ca marime din italia), “renovat”, folosit in prezent pentru spectacole in aer liber. Aveam inainte convingerea ca romanul care privea din rindurile de sus vreun gladiator omorind pe altul, nu vedea nimic. Acum m-am convins ca vedea foarte bine. Iar imparatul (sau cine statea in loja lui) vedea perfect, dintr-un capat in altul al arenei. Incredibil.

Ma rog, per total, rau. Intr-o seara am ajuns pe la 10 in camera de hotel si  nu mi-era somn. Gindindu-ma ce sa fac (aveam internet prost care m-ar fi tinut ocupata oricit de mult as fi vrut, 2 carti de acasa, +una a hotelului- despre verona, tv cu niste posturi in engleza), m-a pocnit sentimentul omului care, dupa ce a asteptat 3 ore intr-un aeroport, afla ca mai are de asteptat inca o ora. Asa de rau a fost.

7 Responses to “Am fost la Verona (perspectiva subiectiva si, probabil, nedreapta)”


  1. 1 Dani

    Mai Irinus, sincer nici mie nu mi-a placut in mod deosebit Verona… Si slava domnului am vatut cam toata Italia. Acum … poate ca ai avut tu o stare mai ciudata. “Italia” este frumoasa si senzatiile sunt diferite.

  2. 2 ovi

    nu am vazut verona… nu am vazut nimic din italia… inca…
    am calatorit insa destul de mult… prin alte locuri… si am sesizat ca panala urma, stare de bine, de interes, nu depinde numai de locul vizitat… ci de persoana cu care calatoresti… de relatzia cu ea…
    poate fi interesanta verona… dar pana si balconul julietei pare straniu daca nu ai cu cine sa il privesti… daca nu este cu tine cineva care sa surpinda acelasi frumos din jur.. sa vibreze pe aceisi lungime de unda cu tine…
    banalul este mereu amestecat cu pretiosul… este in puterea noastra sa decidem ce algem din acest amestec…
    pana la urma insa… acasa este cel mai bine… asta e sigur…
    ovi

  3. 3 Alexandru Ghillis

    Suferi de lipsa de trafic pe site-ul sau blogul tau?
    Vrei mai multi vizitatori? Incearca aici. ESTE GRATIS!

  4. 4 pity

    nu prea sunt de acord cu ce zice ovi, cum ca “starea de bine, de interes, nu depinde numai de locul vizitat… ci de persoana cu care calatoresti… de relatzia cu ea”. oh c’mon! am fost singura prin atatea locuri, de la munte, mare, pana la anglia si m-am bucurat de fiecare data de locul in sine si de sentimentul de liniste in care-mi puteam ordona gandurile. si dupa parerea mea, ca un loc sa iti placa cu adevarat, trebuie ca energia lui sa rezoneze cu propria-ti energie; daca asta nu se intampla, poa’ sa fie si pomul laudat, tot n-o sa dai doi bani pe el!

  5. 5 irina

    desi mi s-a intimplat ca unele locuri sa-mi fie mai frumoase din cauza omului de linga mine, inclin sa-i dau dreptate lui pity. trebuie sa rezoneze. energiile :). am multe amintiri dragi din locuri in care am fost singura.

    poti sa rezonezi cu omul&locul, e adevarat, dar atunci e mai degraba meritul omului, decit al locului. credeam c-o sa rezonez cu verona, dar n-a fost sa fie. de data asta, cel putin.

    Alexandru G: comentariul tau era “reclama pentru reclama”. iata o cale prin care nu vei avea “mai multi vizitatori”, caci am sters linkul.

  6. 6 ovi

    evident ca nu trbuie sa fii de acord cu mine… daca altfel simti si percepi situatia…
    suntem entitati diferite cu moduri de existenta diferite… si e normal sa avem opinii diferite…
    in postul anterior doar am zis cum privesc eu calatoria… si lcoul vizitat…
    oricum… nu doresc nimanui, sa viziteze niste frumuseti, in companie nepotrivita… decat asa… da… mai bine singur…
    cu respect,
    ovi

  7. 7 irina

    ovi, ba uite ca sint de acord :).
    n-am avut nici cea mai mica intentie sa zic ca parerea ta nu-i buna- sper ca nu s-a inteles asa.
    imi place sa despic firul in 4… si caut atit parerile diferite de ale mele… cit si parerile mele exprimate intr-un fel mai inspirat decit pot eu. :)

Leave a Reply