Scriam in februarie (in tabu, fara link aici. sa tin minte sa nu mai fac asa alta data), despre casatoria gay:
Ce se întâmplă acum cu cuplurile gay e cam aşa:
- D-le Popescu, de bună voie şi nesilit de nimeni, îl luaţi în căsătorie pe Ionescu?
- Da.
- D-le Ionescu, de bună voie şi nesilit de nimeni, îl luaţi în căsătorie pe Popescu?
- Da.
- Doamnelor şi domnilor din public, sunteţi de acord ca Popescu să se căsătorească cu Ionescu?
- Nu, zice dl Varză-Viezure-Mânz.
- Imi pare rău, d-le Ionescu, îmi pare rău d-le Popescu, nu vă puteţi căsători. D-nul Varză-Viezure-Mânz nu-i de acord.
Zilele astea am descoperit (via Marius Sescu) ca, in sfirsit, ajung si altii sa aiba aceasi perspectiva. Mai ramine sa inteleaga si … legiuitorul de pretutindeni ca pretentia lui Varza Viezure Manz e de ris, nu de raspuns la ea. Cit o sa dureze? 20 de ani? 100? 2000?
Tre’ sa mai treaca un veac pana sa inteleaga toata lumea ca fiecare e liber sa faca ce vrea cu viata lui.
Cred ca mai mult de un veac.
La romani va trebui sa treaca si mai mult… mult mai mult.
Ca romanul e inebunit sa stie ce face capra vecinului, elodia, alte personaje din tenovele si, cu siguranta toti vecinii, prietenii, rudele. La astia din urma trebuie sa stie si cat castiga lunar, pe ce cheltuie, daca au mers la biserica duminica, cati pampersi consuma bebelusul lor pe zi, etc.
Si problema e ca mai toti stiu mult mai bine decat tine ce iti trebuie tie, cum ar trebui tu sa-ti traiesti viata (bineinteles ca toti au aceleasi standarde batute in cuie si daca iese careva din tipar e nebun, are nevoie de un psiholog sau, mai bine de o slujba la biserica… ca o sa-i treaca lui fluturii si o sa revie la normal, la turma…)
Acum recitind ce-am scris imi dau seama ca afirmatiile de mai sus sunt aplicabile oricaror idei care se indeparteaza cat de cat de norme, indiferent ca e vorba de gay, ateism sau de o simpla inventie in fizica…
eu cred ca in 20 de ani chestiunea aceasta cu mariajul o sa se inteleaga. (o sa astept cu rabdare sa vad daca am dreptate)
20 de ani la noi in Romania? Probabil peste 20 de ani imi vei spune ca … timpul este relativ :D
Nu vezi cat ne ia sa iesim de sub comunism si sa ne invatam sa muncim de banii pe care ii castigam? Poate doar pentru asta or sa mai treaca mai mult de 20 de ani…
Ce zici de astia? se vor schimba ei si rudele lor asa radical in doar 20 de ani? http://www.tlp.ro/2009/10/romania-s-intors-in-evul-mediu-iii.html
BlindGirl- am citit doar primul paragraf. mi-e teama ca discursuri de felul asta vor exista si peste 200 de ani. cred ca 20 de ani le trebuie celor care sint homofobi … din greseala, sa-si dea seama de greseala :). cei care sint extremisti din suflet, asta e. fiecare cu sufletul lui.
Irina, “casatorie” e un termen cu definitie precisa. Lumea nu obiecteaza la ce face Gigel cu Costel, ci la ce vor ei ca lumea sa defineasca ceea ce fac ei. :)
Blegoo, casatoria e ce vrei “tu” sa fie. daca “tu” esti biserica, e cea religioasa. daca “tu” esti blegoo… tu stii ce-o fi. daca “tu” esti statul, e un contract incheiat intre doi oameni care vor asta. sau nu?
Irina… NU. Nu e “un contract”, fiindca atunci s-ar numi “contract”, nu? :)
Nu e o tranzactie comerciala; nu e “ce-as vrea eu sa fie”, fiindca atunci definitia isi pierde orice sens, nu?
Eu am sa vorbesc si o sa folosesc in conversatia cu tine termenul “casatorie” care pentru tine inseamna ceva (ce vrei tu sa insemne…) in vreme ce eu il definesc in mintea mea ca fiind activitatea de a bate copiii… ori adunatul de porumb toamna.
Orice fel de dialog devine imposibil in momentul ala.
Daca ar fi asa (in ochii statului zic), atunci ar fi nula o casatorie fara copii, ca n-ai avea ce bate. sau in care toamna se pleaca in vacanta. da’ nu-i asa.
statul casatoreste orice cuplu hetero care se vrea casatorit.
Mai mult: avem cuplu cu parteneri care se bat sau care-si abuzeaza copiii? E rau. amendam, impenitenciariem, luam copii din familia abuziva. Insa nu desfacem (noi, statul) casatoria cita vreme sotii vor sa ramina casatoriti.
pentru ca, pina la urma, statul cind casatoreste, confirma faptul ca a inregistrat dorinta celor doi (“eu, gigel, vreau sa-mi petrec restul vietii alaturi de alinutza. si eu, alinutza, vreau la fel.”) si ca din momentul inregistrarii, tine cont de faptul ca cei doi sint cuplu.
Irina. Am sa consider ca m-am exprimat eu gresit… :)
Remarca mea (apropo de postul tau) era legata strict de ce spuneai tu in comentariul #23765 – sa citam, ca nu-i mare scofala sa dai copipeist…
“…eu cred ca in 20 de ani chestiunea aceasta cu mariajul o sa se inteleaga…”
…si oarecum prin extensie, si la ideea principala a postului la care comentez – adica, la ideea ca opozitia unora si altora la casatoriile mascul-mascul, ori femela-femela ar fi cumva fara baza legala, morala ori logica.
Citez:
“…ramine sa inteleaga si … legiuitorul de pretutindeni ca pretentia lui Varza Viezure Manz e de ris, nu de raspuns…”
Mi s-a parut un tratament relativ superficial al subiectului.
Asa cum am notat, nimeni nu se opune la iubirea intre Gigel si Costel – ori intre Alinuta si Marioara. Statul – in nici un caz.
Nu in anul 2009, nu la noi.
Daca tot introduci statul in discutie, atunci trebuie sa notezi ca istoric vorbind, statul nu prea are treaba cu casatoria.
Statul a inceput sa sanctioneze casatoria abia acum foo 450 de ani, desi ideea de casatoria CIVILA e mai recenta – ceva gen 1800, din ce stiu eu.
Istoria casatoriei e considerabil mai lunga…
Incercarea ta de a introduce notiunea de vinovatie a statului asa cum se relateaza la refuzul de a recunoaste casatoriile intre oameni de acelasi sex trece cu vederea definitia termenului – asa cum exista in acest moment, in societatea noastra.
Ori, eu sustin ca definitia este esentiala in intelegerea subiectului.
Termenul “casatorie”, asa cum stii, este dependent de o multime de factori – sociali, culturali, religiosi – ca sa enumar cativa. Ca urmare, orice schimbare in compozitia factorilor determinanti duce la o revizuire a definitiei – asa cum e ea acceptata legal, la nivel de societate.
Ceea ce noi definim ca fiind “casatorie” in anul 2009, in teritoriul geografic romanesc si in cultura noastra nu e identic cu definitia termenului in… hai sa zic… Arabia Saudita, 2009, societatea respectiva.
Noi nu acceptam LEGAL casatoria unui mascul cu 4 femele – arabii n-au o problema cu asta, nu? Asta, ca raspuns la ce spuneai tu – “legiuitorul de pretutindeni”.
Legiuitorul – adica statul – reflecta societatea in care actioneaza si legiuieste, ca sa zic asa. Prin urmare, indemnul tau catre legiuitorii de pretutindeni de a se uni in a rade de ce zice D-nul Varza-Viezure-Manz e similar cu zicala “bate seaua sa priceapa iapa”.
Nu poti sa “legiuiesti” chestii pe care societatea nu le accepta(inca).
Poti sa fortzezi, desigur – dar asta nu inseamna ca societatea o sa accepte.
General vorbind, opozitia statului la recunoasterea casatoriilor non-hetero nu se bazeaza pe dispret ori discriminare rautacioasa ci pe DEFINITIA ACCEPTATA la nivel de cultura si societate a ce inseamna “casatorie”.
In incheiere, vreau sa notez ca afirmatia ta:
“…statul casatoreste orice cuplu hetero care se vrea casatorit…”
nu e deloc adevarata. Statul impune fel de fel de restrictii cuplurilor hetero care doresc sa se casatoreasca.
Tu nu poti sa te mariti cu fiul tau, si nici eu cu mama – desi ne putem defini ca fiind cupluri hetero (evident, fara relatii sexuale).
Ne iubim, suntem apropiati… da’ statu’ ala… al dreaq’… nu vrea sa ne casatoreasca… :)
io-s obosita, in vreo 10 minute mi se schimba caleasca in dovleac- ca vine miezul noptii, iar miine nu stiu cum mai ajung sa-ti raspund. asa ca iarta-ma ca raspund brambura si nu punctual comentariului tau.
zici de ‘definitia acceptata’ a casatoriei. definitia asta nu e batuta in cuie. casatoria de la 1800 nu seamana cu casatoria de azi.ceea ce este de neacceptat azi poate ajunge chestiune lipsita de miza miine.
oamenii au tot felul de pareri despre ce e bine si ce e rau, mai ales cind vine vorba de practica.nu cred ca nu stii ca parerile se schimba in timp.oricum, n-am pretentia sa lamuresc eu cum e cu binele si raul sau cu moralitatea si nici nu vreau sa impun cuiva valorile mele. d-aia vorbesc cu “statul” si d-aia ma opresc la chestiuni pur administrative. altfel, dac-ar fi sa zic cum vad eu lucrurile la nivel …uman, pentru mine doi oameni indragostiti sint doi oameni indragostiti. indragostitii straight seamana mult cu indragostitii gay. si nu se confunda cu exemplele tale de cupluri care traiesc alte feluri de dragoste/alte feluri de trai in comun. cum sint rudele dragi. sau prietenii buni. (oricum in cazul rudelor de singe rudenia e recunoscuta de stat)
(n-am concluzie noua si n-am punct. dar ma opresc aici.)