femeia simplă

Joi am fost la film la afi palace cotroceni, alaturi de alese bloggerite, poftita de cireasa.

Stiti cum a fost drumul meu spre mall? (Pentru ca onorantele colege de eveniment au povestit deja evenimentul, eu voi povesti mai ales drumul:P.) Ana lui Manole a fost mic copil.

Drumul spre mall a inceput cu plecarea prea tirzie de la job.  Spre urmare, ma grabeam mult. Am mers la metrou la iancului cu gind sa-l iau pina la eroilor, metroul era in statie, eu eram eu, am reusit sa intru in vagon chiar in timp ce se inchideau usile, am rasuflat usurata si victorioasa, mi-am cautat un locsor potrivit -ca urma sa merg cu acel metrou destul, si am auzit urmeaza <statia piata muncii>. Adica luasem metroul in sens gresit. Nu-i nimic, mi-am zis, dupa o frugala dezorientare . La urma urmei drumul spre politehnica (ca acolo tinteam) prin dristor e chiar ceva mai scurt. Ajung imediat la dristor, cobor si urc, cobor, cobor (sau cam asa ceva), ajung aproape de peronul tronsonului celalalt si, din nou, trenul statea sa plece din statie. Verific in emisfera dreapta daca acela e sensul corect, ea imi raspunde “categoric, da, da, fugi ca-l prinzi”, fug, si-l prind. se inchid usile, imi caut loc mai bun (era destul de aglomerat). (Si ma gindesc- de fapt am mare noroc. am prins cele doua metrouri fara sa astept nici o secunda. voi ajunge la timp) …trece o statie, vine a doua … si in a doua coboara toata lumea. cind zic toata lumea, inseamna chiar toata lumea din vagonul meu. Ma uit in jur (se retrage? ce-o fi aici? Mihai Bravu? Timpuri noi?  (eram chiar in coada metroului. nu vedeam peronul, ci doar niste pereti si laterala scarilor care duceau in sus)), in vagonul vecin mai era cineva si toti oamenii care coborisera mergeau spre iesire (hm, deci e ok- au coborit totzi ca pina aici aveau drum, ce liber e metroul pe partea asta, pe la dristor, imi zic.) (ce galbena e statia asta, imi continui, aici in zona din dreptul scarilor) (ce ciudat sa vopseasca in asa galben capatul unei statii altfel placata  cu marmuri sau faiantze). dar nu. nu doar “la capat” era galbena.  toata statia era galbena, fara urma de marmuri. din fuga metroului (care pornise din loc) vedeam cea mai galbena statie din lume. atit de galbena ca m-am gindit ca poate ride karma de mine si-mi da statia galbena ca surogat pentru lamaie- singura bloggeritza pe care o stiam deja din grupul fetelor spre care, pe foarte ocolite, ma indreptam. Statia- clar nu era nici timpuri noi, nici mihai bravu.  incet, incet (dar foarte incet) si cu foarte mare siguranta, un gind se forma in capul meu: am luat metroul in celalalt sens. din nou. Evident, aveam dreptate. Am coborit la Nicolae Teclu. Nu stiu cine e domnul, dar statia care a primit numele sau e memorabila; pare sa fie de jucarie, si din cu totul alta poveste decit politehnica, de exemplu. La momentul vizitei mele, pe tot peronul mai exista o singura alta persoana.Era liniste-liniste, podeaua  stralucea,  coloanele aveau dungi galbene si portocalii, si in mijloc erau niste scaune rosii ce pareau de papusi… ma uitam la mine si ma gindeam daca-i posibil ca asa ceva sa existe in realitate. Exista in Bucuresti statii de metrou din plastic,  luminoase si fara oameni? Joi, pe la 7 jumate seara?

Ati ghicit, e retorica intrebarea. Exista.  Daca doriti dovada, iata aici o poza care a fost facuta probabil la ora de virf, ca sint cel putin 3 oameni pe peron, simultan.

Ma rog. Scurtind povestea despre restul drumului care a decurs previzibil, (si lungind cam mult aceasta fraza) am ajuns sa ma gindesc ca probabil am facut fapte bune in vietile anteriore caci, in ciuda eforturilor mele de ma pierde,  am ajuns   la mall la timp ca sa  apuc sa cunosc 3 bloggerite pe care le stiam (doar virtualiceste) de ani de zile: Cireasa (stiu ca i-am pus link inca o data. si ce?), Ciupercutza (care-i exact atit de vesela pe cit am sperat sa fie. adica foarte vesela) si Andressa(careia ii multumesc de linkul din zilele trecute. mi-a trimis tone de cititori. merci :)).  Si, pe fuga, am cunoscut si citeva blogeritze  mai noi  (multumesc gazdei Ruxandra si apoi Cristinei, care m-au orientat umpic). Dintre ele, pe Lia o cunosteam din real life, dar eu habar n-aveam :D. … prespun ca dupa povestea cu metroul, faptul ca uitasem o fiinta gingasa pe care o vazusem intr-o seara cu mai bine de un an in urma, e… iertabil. Am apucat chiar sa-mi iau (si sa beau) o bere (ocazie cu care am aflat ca daca ai bilet la salile VIP la Cinema City, orice vrei din ce au ei e inclus in pretzul (50-68 lei) biletului. “ei” au baturi soft si bere, popcorn, nachos… si niste salaturi si altele asemenea la care n-am ajuns ca nu-mi era foame. imi era sete). Am vorbit, am vorbit, am vorbit… si a inceput filmul. Salile VIP sint mici- cu locuri putine (30?), fotoliile sint mari si felurit reglabile; plus ca, mai important decit orice, fiecare fotoliu are cite doua brate, grase. nu trebuie sa imparti nimic, cu nimeni.

Mda. Asta e- ca doar n-o sa va povestescsi  filmul acuma.  A fost o seara buna. Mi-au placut fetele (mult), filmul si statiile de metrou dintre Dristor si N Teclu.  Multumesc HotCity, multumesc Cinema City – fara voi, toate acestea nu ar fi existat :).

Urmare a unei actualizari de wordpress s-a intimplat, iata, ceea ce puteti vedea cu ochii vostri liberi.

Cu speranta ca artistul nu va intra aici in zilele urmatoare si nu va observa cum a ajuns sa aratate headerul desenat de el, ma gindesc sa stau asa, cu mobila strinsa in mijlocul camerei, inca 3-5-7 zile. Ca oricum voiam sa schimb una-alta pe aici. Si ma apuc sa ma gindesc ce si cum schimb. Pina ma hotarasc, primesc sugestii  de la voi.  Ramine acelasi desen in header? sa-l fac (pe blog) cu trei coloane? Diacritice tot nu pun, inca nu m-am convins ca tot universul virtual e pregatit sa le faca fatza. Ce va incurca/deranja la vechea forma?

Concurs pentru bloggeri, adica.

Daca ai blog si daca esti printre ce care cred ca merita sa participi la marsul organizat de GayFest, atunci te invitam sa scrii un articol in care sa prezinti argumente pro-participare la mars.

Pui articolul la tine pe blog, trimiti un mail cu link prin care iti anunti participarea si esti inscris la Blog My GayFest, concurs organizat de ACCEPT.

Termenul limita pentru inscrieri este 4 mai, premiile sint doua (un iPod nano si o imprimanta), iar cistigatorii sint stabiliti de un juriu din care si eu fac parte. Detalii- pe site-ul ACCEPT.

Stimati tovarasi de blogo/neto/virtualo…sfera, ajutati-ma va rog sa colectez adresele site-urilor care au afisat din bannerele GayFest 2009. Daca stiti astfel de site-uri, lasati linkurile in comentarii.  Pe linga linkul (dofollow) de aici, sustinatorii virtuali vor fi afisati si undeva pe site-ul ACCEPTului, intr-un loc pe care imediat ce-l voi sti, il voi anunta aci. merci :)

Actualizare: blogurile sustinatoare sint listate pe site-ul GayFest, la anul 2009, sectiunea “Amici”.

Actualizarea nr 2: la cererea publicului, artistul a facut si banner de 125×125, si de 250×250.

Poate stiti, poate nu stiti, marele concurs de bloguri, roblogfest pe numele sau, e in plina desfasurare. Ce-a fost greu a trecut, adica s-a incheiat etapa in care, dintre miile de bloguri inscrise la sectiunea populara, au fost selectate cite 20 la fiecare categorie.
Acum poporul e invitat sa voteze din nou, si sa hotarasca ordinea in care vor fi aranjate, la categoriile lasate la voia votului popular, cele 20 de bloguri finaliste.

Cireasa, cea la adresa careia mi-am exprimat aici&adesea nesfirsita bucurie pe care mi-o face faptul ca ea scrie, e finalista la 3 categorii +1.

Votati-o. Sau, daca n-o cunoasteti inca, cititi-o si apoi votati-o.
Ca sa o votati, trebuie sa aveti cont. Daca nu v-ati facut deja cont, dureaza citeva minute sa va faceti acum. Si veti avea apoi multumirea sufleteasca de a fi votat cireasa, cea care si merita, si stie sa aprecieze fiecare vot. Parerea mea :)

Anul trecut, prin iulie, am primit o leapsa, pe tema canii mele preferate. De la Henrich. Caruia i-am multumit si atunci, ii multumesc si acum, caci mi-a placut leapsa.
Cana de la job e personaj principal pentru mine. (acasa e cu totul altceva; canile au ranguri similare (una cu alta), nu stiu de ce).
Si dupa juma’ de an, m-am hotarit sa raspund :D.

Iata cele 3 cani ale momentului.  In clipa asta principala e cea rosie. E alba inauntru (detaliu important).
Cea micutza, alba si… girly e secundara.
Iar cea portocalie, cu pisica, e cana de rezerva. E veche, a fost primadona cu ani in urma, si inca mai poftesc la ea, o data la 2 luni.

Multumiri lui Ani, pentru poza (sa-mi zici de vrei link :)).  Si leapsa e libera. S-o ia cine doreste si cine o ia, sa-mi spuna  :).

Apdeit: a fost preluata de capreleirinucai, ingrideas, liviu, nina :)

Poate ati vazut bannerul din dreapta care duce la “blogosfera feminina“. In calitatea mea de femeie :) [al carei blog e undeva in primele 50 de bloguri de femei, dupa parerea zelist-ei], si in cadrul respectivului proiect hotcityan,  am fost intervievata pe messenger de Sana, si puteti citi interviul meu aici (Sana fiind nimeni altcineva decit minunata cireasa; ceea ce pe mine ma bucura mult, caci stiti deja- imi place sa o citesc).

Am zis sa anunt. Mai ales ca interviul contine si doua poze cu Calin pe care aproape nimeni nu le stie… care poze au fost facute chiar de Mugur, special guestul meu.  :)

Ma intreaba Aida daca blogareala mi se pare o pierdere de timp. Si raspund pe fuga: nu.

V-am anuntat ca am depasit 2 ani de activitate in cimpul blogaristic -ori eu sint printre cei care se plictisesc repede. De mi s-ar fi parut plictisitor, as fi disparut demult din lumea virtuala. Daca nu-i plictisitor- nici pierdere de timp nu e.

Cred ca-i timp pierdut doar atunci cind scrii pentru bani SI nu-i faci. Altfel, nu-i pierdere de timp nici chiar atunci cind scrii si nu te citeste nimeni… sau cind blogul e un colaj de lucruri adunate de la altii. Imi imaginez ca nici un autor n-ar persista in a scrie, daca n-ar avea ceva multumiri sufletesti drept consecinta.

Pierdere de timp, in cazul meu, ar fi la partea de statistici. La care ma uit indelung in fiecare zi (aproape in fiecare zi; exista si momente in care dispar de pe blog- atunci nu mai ajung nici la statistici). Si desi mi-e cam jena sa recunosc, cred ca depasesc o ora de privit la ele, zilnic. Pentru ca ori de cite ori ajung pe blog, dau o fuga si sa vad citi oameni sint online, citi au fost in ultimele ore, ce mai cauta oamenii pe net. Stau doar citeva minute de fiecare data… dar ma intorc mereu. Dar, per total, blogul mi-a adus nenumarate bucurii, (in primul an am tinut chiar evidenta lor)- deci merge la timp cistigat. :)

PS, oarecum on topic: ati vazut bannerul? reprezinta primul pas in directia imbogatirii de pe urma blogului :)

apdeit: am uitat sa dau leapsa mai departe. noroc ca s-a dat singura si a ajuns la Daniel/doipedoi. :) … O mai vrea cineva? :)

De la Smilla am aflat ca Ciupercutza a zis: sa fie weekendul blogurilor de dama!
Pai… sa fie!

Am remarcat si eu, femeile scriu altfel. Nu doar cind e vorba de bloguri, dar chiar si cind e vorba de carti :P. Si-mi tot propun sa inteleg :) prin ce difera scriitura feminina de cea… comuna, dar uite ca deocamdata n-am reusit sa ma lamuresc. Empiric insa pot sa confirm: imi place sa citesc femei :). Ceea ce va invit si pe voi sa faceti.

Ei… si acum vine partea complicata. Ar trebui sa listez citeva bloguri scrise de femei… si ma simt ca atunci cind m-a dus mama pentru prima data intr-un magazin de jucarii: nu puteam alege una singura cind in jurul meu erau atit de multe.

Sint intii cele din blogroll, pe care le amintim in ordinea de acolo: ciresele, Maria Coman, Suzi, Aida, Smilla, Diana, Diana, Madelin, Mara, Oblia, Monica, Luciat, k, BlindGirl (pe care eu o astept cu rabdare sa se intoarca).

Pe linga blogroll mai sint cel putin 20-30 (40?) de bloguri de doamne pe care le frecventez mai des sau mai rar, dar constant.

Exemple (in ordinea in care le-am descoperit):

Optezecea

Simply Red

Aiaciu

Lorena Lupu

Tiribonflax

Puttycat

Gia

… Ma opresc aici; si va rog sa faceti si voi reclama femeilor cu blog . Ca-s convinsa ca pe linga cele din feed readerul meu mai exista inca multe altele pe care mi-ar placea sa le citesc. Astept recomandari. :)

PS: sagesse – abia acum am gasit-o.

Azi, ieri sau miine blogul meu implineste 2 ani. (miine- daca luam drept data a nasterii momentul aparitiei primului articol. azi sau chiar ieri- daca mergem la momentul conceptiei).

In total, 285 de articole (2 pe saptamina, adica) si vreo 3700 comentarii (ceea ce inseamna 13 comentarii per articol, in medie).

Cu vizitatorii e mai complicat- ca mutindu-ma cu blogul dintr-un loc in altul + schimbind tipul de numaratoare de-a lungul timpului, n-am o imagine de ansamblu. Am incercat atunci, privind la google analytics, sa inteleg ce se intimpla in prezent cu cititorii. Si am aflat ca in ultima luna au fost 4050 unici, iar dintre acestia, 630 au trecut pe aici (tot in ultima luna, da?) de cel putin 9 ori.

(Voi puteti sa va imaginati 600 de oameni care sa ma citeasca constant? (hai, care dintre ei sau dintre ceilalti e primul care-mi semnaleaza cacofonia? :P :))… 600 de oameni adevarati, asezati asa, unul linga altul? … Eu cam stiu cit ar fi 600 de oameni. dar de incerc sa mi-i imaginez citind blogul meu… asta nu mai pot :)).

M-am fisticit si m-am emotionat. Zau! :).

… Si iata ca, oarecum abrupt, am ajuns si la ceea ce de la inceput voiam sa spun: fara cititorii mei, n-as fi ajuns sa aniversez 2 ani de activitate a femeii simple.
Multumesc.

Ziua Blogului, editia 4, a fost pe 31 august, si eu n-am stiut. Am aflat acum, de la de ce?, si ca a fost, si in ce a constat (off topic: ce mishto sint bloggerii care lasa feed complet cititorului care n-are net la indemina in fiecare zi)(de ce? blog are feed partial:)).

Sa revenim. Pe 31 august eram invitati sa facem reclama altor bloguri, mai ales unor bloguri mai putin cunoscute, sau care-s tare diferite de blogul propriu (uite aici, post factum, detalii despre Blog Day).

Ei, de multa-multa vreme tot vreau sa va invit sa cititi pe mult stimatele si tot asa indragitele prea smart cirese. Daca va place blogul meu, al lor va va placea de 10 ori mai mult. Zau…pe incercate, ca la pepeni! :) (sa ma ierte ciresele ca fac referire la alte fructe in prezenta lor!)

Asa incit zic sa folosesc si eu prilejul (de doar 10 zile trecut :)) pentru a va trimite la 2smartcherries

+ la 4 alte bloguri:

painkiller – care scrie o data pe luna, si nu in fiecare luna. singura varianta care va permite sa-l cititi ¨in continuare¨ e sa va abonati la el, pe email. El zice ´scriu ce vreau despre cei ce traiesc in lumea mea´. iar pe voi/noi nu va/ne lasa sa zicem nimic… ca nu lasa loc de comentarii.
da´i de ris. acum e cu mina in ghips.

4mall (pe care-l cauta ieri cineva la mine pe blog) s-a reintors (iar) printre bloggeri. e posibi sa plece repede, asa ca grabiti-va. ar fi spre multumirea sufletului vostru sa cititi, de exemplu, cum s-a inteles 4mall, la prima interactiune, cu o cala. (cala e o doamna cal)(articolul are si poza :))

dadatroll: tare diferit de mine (asta ca sa fie si un blog ´diferit´)… si s-ar putea sa-l prindeti mai greu chiar daca faceti parte din grupul cititorilor tinta. ca sa nu va rataciti va recomand sa incepeti, poate, cu acest articol.

hiperbol: poze sublime si povesti din Kenya.

1. daca in loc sa scriu m-as culca, as prinde macar 15min in plus de somn. poate chiar mai mult, ca daca am inceput, iar ma uita Dzeu pe bloguri.

2. mirosul pe care l-am simtit in seara asta, in statia de 311, era de tei? deja? (nu cred)

3. cel mai mult imi place sa merg noaptea prin bucuresti si sa ma uit in lungul strazilor pe care le traversez

4. bicicleta. cind ajung sa-i iau lui Calin bicicleta?

5. nu mai am ginduri, tre’ sa le construiesc pe urmatoarele

6. ma doare ceafa. am stat prea mult pe scaun azi

7. oare asa trebuiau numarate gindurile? sau trebuia ca fiecare idee in parte sa fie numarata? ca daca da, atunci am depasit de mult 8.

8. sa nu uit s-o dau mai departe pe leapsa. ca leapsa e. de la aprozarnet.

8´. lui paddy i-o dau. sa vedem daca poate sa se opreasca doar la 8 ginduri :)

Dupa cum ziceam intr-un comentariu, cat am fost eu plecata de langa net, Gabi de la HaiPa mi-a actualizat (la rugamintea mea) wordpressul. Ca urmare a actualizarii, ieri blogul arata dubios- in sensul ca disparusera toate lucrurile mici si multe afisate in coloana din dreapta. Spre nesfirsita mea incintare, aceasta problema s-a rezolvat spontan, in aceasta dimineata. (N-as putea spune cum. Am intrat in partea de administrare a blogului si am bifat cateva casute, curioasa sa vad ce-o sa se intimple. S-a intimplat ca s-a intors sidebarul, in varianta sa initiala). Dar am in continuare probleme. Adica toate paginile secundare apar fara comentarii. Ele (comentariile) exista, dar nu stiu cum sa le fac vizibile. Si, in clipa asta, nici nu se poate comenta acolo… Stie cineva cum imi fac din nou comentariile vizibile pe paginile secundare? (casutele paginii de ‘allow comments’ si ‘allow pings’ sunt ambele bifate, deci nu aici e problema). (Pagina lui calin e temporar parolata. Daca vreti sa vedeti ca nu se vad comentariile, incercati frigiderul sau cosul.)* Altfel, va anunt ca am schimbat numele blogului, acum il cheama femeia simpla (cu subtitlul de ‘avizier personal’). Am remarcat ca lumea oricum asa ii spunea (blogul femeii simple) si am zis sa ma conformez, ca sa nu mai existe probleme de identitate. Vechiul subtitlu, “blog fara obligatii”, a ramas un deziderat (ca o realitate absoluta nu mai era de mult). Cea mai buna dovada e ca am schimbat numele pe care-l voiam eu, si i-am dat numele pe care-l vrea cititorul majoritar. Alta dovada ca nu-i chiar fara obligatii e faptul ca uneori postez cite ceva doar ca sa nu ma mustre constiinta ca intra oameni pe blogul meu si nu gasesc nimic nou :D. Si am zis sa nu mai induc lumea in eroare, sustinind sus si tare lipsa obligatiilor. Deci- ceva obligatii exista. Dar incerc sa le pastrez minime si stau sa ma gandesc bine inainte sa-mi asum vreuna :). Si daca tot suntem la categoria noutati blog, va anunt ca (urmare a sondajului pe tema diacriticelor) voi scrie tot fara diacritice si in continuare. 18% dintre cei care au votat (11 voturi adica) zic ca nu vad diacriticele. Asta e. Scriu ca sa fiu citita de oricine doreste sa ma citeasca. Personal prefer sa vad diacritice in textele pe care le citesc pe net… dar, tot personal, stiu ca nu pot citi textele in care, in loc de diacritice, vad casute. *gata, s-a rezolvat si se vad comentarile din sub pagini. merci Gabi HaiPa :)

Dupa ce una din prietenele mele m-a rugat pentru a 3a oara sa-i explic la ce foloseste si cum se foloseste Google Reader-ul, m-am hotarat. Explic aici, si cand ma intreaba data viitoare dau linkul. :)

La ce foloseste?
Google Reader (in continuare numit GR) va poate fi de folos daca:
- cititi mai multe bloguri in mod consecvent
- v-ati plictisit sa tot intrati pe blogul cuiva care scrie rar si sa nu gasiti nimic.
- va doriti sa aflati cat mai repede cand, pe blogurile vizate de voi, apar articole noi.

GR este ceva care pune la un loc toate articolele care apar pe blogurile care va intereseaza. Dimineata la cafea, in loc sa intrati din blog in blog si sa vedeti ca unii (ca mine) tot n-au postat nimic, puteti sa intrati in contul vostru de GR si veti avea in fata ochilor toate articolele nou aparute. Le puteti citi direct acolo… iar daca vreti sa comentati, sunteti doar la un click distanta de blogul dorit. In plus, puteti pastra legatura si cu comentariile la anumite articole si sa aflati cand cineva posteaza un comentariu nou.

Avantaj suplimentar: contul de GR il puteti accesa de pe orice calculator legat la net (nu-i ca bookmarks-urile, care-s pastrate doar in computerul in care le faceti).

Cum se foloseste?
Ca sa beneficiati de aceste minunate avantaje, trebuie sa faceti urmatorii pasi:
1. sa va faceti un cont google
2. sa intrati in GR
3. sa va abonati la blogurile care va intereseaza.
Si gata!

Si acum, iata pasii explicati unul cate unul.

1. Contul google (Google account, pe limba lor)
- Intrati AICI
- Scrieti in primul camp o adresa de email (de-a voastra:)). Nu e obligatoriu sa fie gmail.
- Alegeti o parola (min 8 caractere), pe care o scrieti de doua ori.
- Scrieti codul de validare
- Dati click pe I accept. Create my account.
- Asteptati sa primiti mailul de validare a contului (pe adresa pe care tocmai ati declarat-o). Primiti mailul si dati click primul link din el.

2. Intratul in Google Reader
Mergeti in GR (www.google.com/reader) si va logati (adica: scrieti adresa de email completa si parola, ambele identice cu cele folosite la pasul 1 :)).

3. Abonarea la bloguri
Imediat ce ati intrat, google reader o sa vrea sa va … faca un tur. Si mai apoi o sa va mai dea niste sfaturi si indicii. Faceti sau nu turul, dupa bunul plac.
Singurul lucru care va trebuie insa pentru abonarea la bloguri este sa … va abonati. Adica:
- dati click acolo, in stanga, unde scrie add subscription (incercuit cu roz, in poza)
- treceti adresa blogului dorit (cu copy/paste) in dreptunghiutzul care vi s-a deschis in fata ochilor. Blogul o sa fie adaugat, si in fereastra din dreapta o sa vedeti ultimele articole. Repetati pasul 3 cu toate blogurile pe care le vreti in reader.

Cred ca e inutil sa va spun ca dupa ce v-ati facut contul, nu va ma trebui sa repetati pasul 1 :P. Pur si simplu
- mergeti in google reader,
- va logati (scriind emailul complet si parola aleasa pentru GR)
- si cititi (sau adaugati bloguri in lista voastra).

Mai departe sunt convinsa ca va descurcati singuri, chiar si cei foarte profani :). Va puteti dezabona de la ce bloguri vreti, le puteti grupa in foldere/categorii si, daca aveti blog, puteti sa va faceti o casetutza cum este a mea, asta verde din sidebar (coloana din dreapta adica), in care sa apara acele articole ale altora pe care vreti sa le impartasiti cititorilor vostri.

In incheiere, cativa termeni ‘de specialitate’, de care nu aveti neaparata nevoie:
Feed: un format … aparte in care sunt transpuse articolele de pe bloguri; feedul contine ‘continutul’ articolelor si linkul catre ele. Feed-urile n-au nici o utilitate pentru cititorii care citesc direct ‘pe blog’. Nici ceilalti, care folosesc google readerul (sau altceva) nu au nevoie sa citeasca feeduri. GR insa are nevoie de ele pentru ca doar informatia stocata ca feed poate fi accesata de el (daca un blog nu ofera articolele si sub forma de feed, nu va puteti abona (prin feed) la el; cel putin 90% din bloguri au feeduri).

RSS si Atom: 2 feluri diferite de feeduri. Pentru o femeie simpla, distinctia dintre ele e nesemnificativa… pentru ca n-are nici o utilitate practica atunci cand vrei sa te abonezi la feedurile unui site. E treaba GR sa le inteleaga pe fiecare in parte.
Nu le-am mentionat degeaba, insa. Uneori e posibil ca doar trecand adresa blogului la add subscription sa nu va puteti abona. Atunci, cautati in blogul cu princina fie poza alaturata, fie RSS, Atom sau feed. Dati click pe ce-ati gasit, luati adresa care apare in browser si pe ea treceti-o la ‘add subscription’.

Agregator (de feeduri)= cititor de feeduri (sau feed reader); ‘ceva’ care consulta feedurile blogurilor din lista voastra si care va permite sa vedeti aproape imediat articolele nou aparute asezate, toate, intr-un singur loc. Adica agregatoarele verifica periodic feedurile ca sa vada daca pe blogurile/site-urile vizate apare continut nou… si daca apare, anunta asta. Google Reader e un exemplu de agreagator. Mai sunt si altele, dar eu nu le mai tin minte nici pe cele pe care le-am folosit personal, pana sa ajung la GR.

PS IMPORTANT: unele bloguri nu lasa GR sa afiseze articolul integral. Autorul blogului este cel care hotaraste daca ofera feed integral sau partial. Asta inseamna ca pentru unele dintre blogurile pe care le adaugati la voi in GR va fi totusi nevoie sa mergeti ‘la sursa’ pentru a citi articolul integral. (se merge dand click pe titlul articolului dorit, in GR).

PPS: Mai multe despre RSS-uri, la Dan. (caruia ii multumesc o data in plus, ca mult m-a ajutat cand am inceput eu sa ma intreb ce-s alea RSSuri. Cu ceva timp in urma:))

In vremuri imemoriale am primit de la Dono leapsa cu defectele. Sunt invitata sa va impartasesc 8 dintre defectele mele:

1. cel mai important dintre ele: sunt fraiera (sau naiva, credula… lipsita de aparare in fata rautatilor cotidiene- daca e sa ma eufemizez). E aici chiar ceva paradoxal pentru ca, desi simt din prima mitomanii (oamenii care prezinta drept realitate o bucatica de adevar puternic decorata de imaginatie, dar care mint natural si consecvent, nu din dorinta de a-ti ascunde ceva anume), nu-mi dau seama cand cineva ma minte cu scopul de a ma fraieri. Iar cand vine vorba de negociat ceva, o las balta din start. Daca ceea ce-mi oferi e sub pretul meu, la revedere. Daca e ok, asa sa fie (chiar si atunci cand stiu ca am loc sa cer mai mult).

2. sunt lenesa. +consecinta directa: aman orice, oricat

3. pierd hartiile acelea din categoria acte si diplome

4. tac mult si vorbesc la fel, dar exact pe dos decat ar trebui

5. stau cocosata (si refuz sa fac ceva pentru a-mi corecta tinuta)

6. sunt (incredibil) de incapatanata. asta e un defect doar din perspectiva celorlalti- eu o vad ca pe perseverenta :). si zic ‘incredibil’ pentru ca sunt blanda si fraiera… si atunci lumea se asteapta sa renunt usor la eventuale puncte de vedere. ceea ce eu nu fac.

7. am fixuri (de genul nu folosesc cuvinte … urate (nu injur aproape niciodata), nu mananc din dulceata in are cineva a bagat lingurita proaspat scoasa din gura, nu imprumut obiectele pe care le consider eu a fi de uz personal).

8. nu raspund la ‘provocari’. in sensul ca fac parte dintre oamenii care nu sunt motivati de ideea ‘iti arat eu tie’. Daca crezi despre mine ceva ce nu-i adevarat, sa fii sanatos! Destul de probabil ca eu n-o sa-ti dau ocazia sa vezi ca n-ai dreptate. Sau daca totusi ai privilegiul de a constata ca te-ai inselat, e din cauza ca ai o karma buna, nu pentru ca eu am facut ceva anume spre a-ti demonstra ca te inseli.

Dau leapsa mai departe arhitectului (care pare sa se fi intors printre noi, dupa lunga absenta), Marei, finix..ului si lui Cristi Sutu (care, desi nu mai posteaza de mult articole personale, stie cum se face si asta (cel putin asa imi amintesc eu, de pe la inceputul blogului sau)). leapsa mai merge la oricine o doreste. dati-mi doar un semn, ca sa va adaug aici, la destinatari.

Si invit prietenii/colegii/cunostintele sa-mi completeze lista de defecte :). ca defectul (?) 9 (bonus) e ca oricand sunt interesata sa aflu ceva despre mine. :)