femeia simplă

Subtitlu: ce-am invatat eu din acest film

Zilele trecute am fost la film; dupa cum v-ati prins din titlu, am vazut Changeling cu mult-iubita de unii :) Angelina Jolie.

Pentru mine, sa merg la cinema, e un eveniment.  Si intre 2 evenimente de acest fel pot trece si ani de zile. Motivul evitarii cinematografelor e ca sint umpic claustrofoba… si e obligatoriu sa-mi aduc aminte de asta la cinema, in cele 10 minute care trec de cind se stinge lumina pina ma prinde filmul. Asta, daca ma prinde filmul.  Daca nu, ramin cu ochii mai mult la luminitzele care indica iesirea, decit la ecran.

In Changeling Angelina e mama singura a unui baiat de vreo 6 ani si sefa de operatoare telefonice. E personaj principal, jucind o mama care, atunci cind ii dispare copilul, ajunge sa se puna cu politia corupta.  Actiunea se petrece prin 1930, in Los Angeles.  Daca n-ati vazut filmul, imaginati-va o Angelina fara “barbat la casa ei”, apartinind clasei de mijloc, incadrata in limitatul cimp al muncii accesibil femeilor acelor vremuri. Adica e serioasa, nefericita si distinsa: palariutza de ani ’30, par scurt si coafat cu bucle tot ca in acea perioada, rochii care lasa sa se vada partial picioarele si pantofi cu toc. Si, fiind vorba de Angelina, buze.

Cu ce credeti ca am ramas eu din acest film? (reiau: primul film vazut la cinema intr-un interval de vreo 2 ani, 3 nominalizari la oscar, subiect cu care n-aveam cum sa nu rezonez ca doar era si mama singura si copilul era de virsta copilului meu.)

Deci- cu ce credeti ca am ramas?
Cu imaginea Angelinei alergind pe treptele politiei atunci cind credea ca i-a fost gasit copilul. Si cu concluzia urmatoare: imaginea unei femei disperate care alearga pe tocuri este ridicola/jenanta/penibila.
Contraziceti-ma daca puteti, va rog.

Azi am fost la gradinita lui Calin, la serbare. La 12 ore post eveniment , cum imi las gindurile libere, cum incep sa imaginez (desi a trecut atita timp de atunci) chinuri elaborate si prelungibile pe termen lung pentru o parte a parintilor participanti.

Ma refer la parintii
-care s-au protapit in picioare in fata tuturor celorlalti spectatori (de n-ar fi stat cu spatele la public, as fi crezut ca se pregateau sa spuna poezii, asa loc central ocupau) si care erau gata sa calce pe cadavre ca sa-si pozitioneza camera foto/video in fata celorlalte;

-care, atunci cind Mosu a anuntat ca da cadourile, au dat buzna in jurul lui (si-au ramas strins inghesuiti acolo) in timp ce cea mai mare parte a copiilor asteptau cuminti ¨la coada¨ si (probabil) nu mai vedeau Mosu de parinti.

-care, desi au fost invitati sa aduca (in calitate de complici ai mosului) cadouri care sa incapa in punga standard de cadou pe care urma s-o primeasca fiecare copil…. au adus cutii uriase. Asa incit Mosul a daruit majoritatii copiilor pungi identice si …cadouri de 5- 10 ori mai mari celor citorva copii alesi de karma sa aiba parinti cretini (nu exagerez; o fetita a primit o cutie aproape cit ea de mare).

Actualizare&completare: apollinaire, cu impresii de la o alta serbare.

Spaţiul verde al parcurilor bucurestene este în prezent interzis accesului oamenilor, prin HCLMB 44/1994 (si HCGMB 10/2001). Însăşi menirea spaţiului verde, anume ca oamenii să se bucure de el, este contrazisă de obligaţia de a călca doar pe alei. Pe iarba parcurilor din alte oraşe europene oamenii păşesc, se plimbă, se joacă, stau, citesc, dorm, discută etc., fără ca aceasta să dăuneze peluzelor. Iarba trebuie îngrijită, nu îngradită.

De aceea, cerem modificarea HCLMB nr. 44/1994 – privind protecţia spaţiilor verzi de pe teritoriul Municipiului Bucureşti, prin eliminarea articolului 1, litera b, si stipularea pemisiunii accesului public pe spaţiile verzi.

PS:  petitia nu-i a mea, dar o simt ca si cind ar fi. hai, semnati. aici :)

PPS: si invitati-i si pe altii sa semneze. ginditi-va ca miine-poimiine vine primavara.
v-ati gindit?
asa.
acum imaginati-va cum simtit iarba sub un picior descult. nu-i bine? :)

[Atentie! A se citi inainte, in timpul sau imediat dupa masa DOAR daca sunteti in timpul unei cure de slabire]

Din pacate pentru mine, la intoarcerea de la mare, in tren, am constatat ca animalutul care face trecerea om-maimuta (ala, de care se pling oamenii de stiinta ca nu l-au intilnit ca fosila deocamdata) exista. El (animalutzul) e cautat printre pietre, cind el (animalutzul) se misca de fapt, cu noshalanta, sub nasul nostru. Sub al meu, cel putin, un cuplu (baiat&fata) de vreo 20 de ani din aceasta specie a zabovit peste 5 ore.

Se facea ca eram intr-un foarte frumos si verde vagon de tren. Calatorii- grupati cite patru (adica 2 cite 2, pe laturile unor masute cu margini rabatabile). Mult m-am bucurat intii, ca era o ora la care mult pofteam la verde… si am crezut ca mi-a pus Dzeu mina in cap. Dar nu-mi pusese. Eu si Calin aveam in fata 2 tineri, aparent inofensivi… care mi-au trezit brusca si clara antipatie, la prima vedere. <Am luat-o razna>, mi-am zis intii. <Am ajuns sa nu suport oamenii asa, degeaba! Sa vezi tu ce de frustrari oi avea, de ma irita simpla prezenta a unor (prea) senini concetateni! >

Offff! Ce bine era de se dovedea ca ma uitasem degeaba crucis la niste bieti mielusei! Evolutia ulterioara acestor ginduri s-a grabit sa-mi ofere argumente (prea multe)… si sa dovedeasca incredibil de corecta mea intuitie.

Desi mi-as dori, n-am cum sa va redau multele si minusculele momente care mi-au transformat calatoria in purgatoriu. Cam tot ce faceau, pina si felul in care stateau (cind nu faceau nimic) era …. corectabil. Mult. Dar n-am sa va retin cu nimicuri. Incerc aici doar o terapeutica (pentru mine, nu pentru voi :P) redare a momentului forte, acela care ma urmareste inca, la peste 24h de la consumarea lui:

Asa. Cu vreo 5 minute inainte de clipa fatidica, baiatul se afla gazduit in blindele brate ale fetei sale. El incerca sa se odihneasca (aruncind din miini si din picioare si boloborosind din cind in cind- ca era suparat; ca voia sa doarma si nu-si gasea locul). Ea, cu feminina dedicatie, (si abnegatie) (si fixatie) il cauta … de purici?.. de paduchi?….Nu! De cosuri! Ca a gasit unul pe nasul lui, si cu atentie (si satisfactie) de cimpanzeu inteligent a purces la stoarcerea cosului intre doua unghii. S-a uitat multumita la puroiul colectat pe una din ele… si a sters unghia de marginea mesei. S-a mai intors o data asupra cosului, … recolta noua, … marginea mesei.
Si inca o data.

Mda. Ziceam ca va povestesc doar asta… dar nu ma pot opri :). Faza 2 (si ultima): sticla de apa a lui Calin cade sub masa (trimisa acolo de animalutze).
-Stati doamna, ca v-o dam noi.
Eu ma aplec totusi …. si bine fac. Tinerii se chinuiau sa apuce cu talpile (ca se descaltzasera) sticla in cauza.
-Nu cu picioarele, zic eu cu involuntara intonatie de invatzatoare acra. E sticla cu apa a copilului.
- Da’ ce are, doamna? Ca doar nu bea pe unde am pus noi picioru!

##########################
Deci da, m-am intors de la mare. Deci da, am stat departe de net o saptamina. Si as vrea sa comentez ce-ati comentat, as vrea sa povestesc ce-am mai facut, as face un anunt …. dar nu pot. Pina nu ma eliberez de frustrarile date de calatorie. Ocazie cu care ii urez ministrului transporturilor (tot orban e?) si (vorba telespectatorilor intrati in direct), nu in ultimul rind, tuturor celorlalti din subordinea sa care merita, sa auda de cite 999 de ori fiecare gind provocat fiecarui calator de intirzierile trenurilor de pe ruta bucuresti-constanta. Si cite o data inainte de fiecare masa, fiecare gind de calator obisnuit care se intreba de ce un drum ce ar trebui sa dureze 3 ore, dureaza peste 4,5. Si asta nu din rautate. Ca de-ar fi si rautate la mijloc, altele le-as putea ura. Dar cumva Ludovic imi trezeste aceeasi reactie ca animalutezele din banchet din fata. O respingere acuta…. si nici cea mai mica intentie de a reactiona pe cai obisnuite. Ca ´mnealui pare din alta specie. D-aia zic sa auda de 999 de ori. Poate daca i se repeta un lucru suficient de mult, ajunge sa inteleaga.

Mergeti la Zaza si luati cu copy/paste una bucata scrisoare* pentru primaria generala si o alta bucata, adresata primariei sectorului 1. Pentru fiecare din ele gasiti, tot la Zaza, adresele la care sa le trimiteti. Si trimiteti-le. Acum, ca mai incolo poate uitati.

E vorba despre pasajul Victoria, o particica de Bucuresti de secol 19, pe care unii vor s-o ¨modernizeze”, spre cresterea personalei lor bunastari (presupun).

Intr-o lume in care frumusetea si caldura date unui loc de oamenii altor vremuri conteaza cit de cit, contaminarea pasajului victoria cu cladire de 14 etaje e inimaginabila.

Nu conteaza daca nu sinteti din Bucuresti. Nu conteaza nici chiar daca habar n-aveti pasajul. Daca intelegeti la ce ma refer cind zic ca-i inimaginabil, trimiteti scrisorile. Si anuntati-i si pe altii ca o pot face.

*nu va uitati ca Zaza zice ca-i ¨prima varianta¨; intre timp a ajuns varianta finala.

PS: dl Andrei Chiliman, primarul de sector 1, are si blog.

***Doamnelor si domnilor, care vreti si care puteti, va rog ziceti-mi unde se mai pot pune/urca gratis poze ´cu folderul´- nu ´cu fisierul´, pe netul asta (adica mai multe poze odata). Flickrul l-am consumat deja ca, desi eu credeam ca el are doar limita de kb, el are si limita de ´itemi´, care fu de 200 de poze. Pe picasa si photobucket tre´ sa iei poza cu poza, iar alte locuri eu nu mai stiu (mai am peste 100 poze de pus pe net).

***Ocazie cu care trebuie sa-i multumesc lui Zoso, cu care uneori nu-s de acord:), dar fara de care eu n-as fi aflat de XNView :). XNView e gratis, mic si stie sa modifice dimensiunea pozelor in grup (batch resize), ceea ce mi-a permis sa ma invirt in timp rezonabil printre pozele din Mexic. (Mergeti la el pentru instructiuni de batch resize in XNView).

***Apel umanitar 2: Diana, pe dvd-ul de la tine exista cumva poze de la casa Friedei? ca daca nu, am ramas fara ele. La mine nu mai sint. (Nu, n-am vorbit cu K. Iertare, Cami! Vorbesc miine :D)

***Parerea mea, fara legatura cu nimic: Feteasca Neagra de Valea Calugareasca (2006?) este cel mai bun vin. Nu-l gasesc la chioscurile din jur… dar cum dau de el vi-l pozez si-l mai recomand odata :).

***Imi place OptZile.ro :) (site de review-uri de restaurante; din toata tara)… si n-am facut poze la china town! :((

Daca

- esti femeie,
- acum 13 ani erai tinara,
- tot acum 13 ani te aflai in Timisoara,
- si tot acum 13 ani (pe cind te aflai in timisoara) ti s-a intimplat ca, intr-o dimineata, sa maninci un sandvici in zona bisericii studentilor de pe linga universitatea de vest,

atunci mergi aici si citeste.

Daca tu esti cea care in circumstantele de mai sus s-a speriat de un nebun zgomotos si i-a donat (nebunului) sandviciul, dono isi cere iertare.

Va scriu pe fuga ca timp sa elaborez ideea n-am, am insa o intrebare pe care vreau neaparat sa v-o adresez (impreuna cu alte citeva intrebari colaterale):

E normal ca patriarhul sa aiba salariu (platit din banii publici) comparabil cu al primului ministru?

N-am avut timp sa ma documentez cum se cuvine, dar ziarele de luni contineau aceasta stire: parlamentul a decis cresterea salariilor clericilor. Si aceleasi ziare prezentau noul salariu de patriarh care era anuntat a fi undeva intre 7000 si 8300 Roni (fiecare ziar vazut avea alta suma). Salarii comparabile primesc si arhiepiscopii (mentionez ca preotii ‘de rind’ beneficiaza de salarii micute- putin peste 500roni, cred… dar chiar si asa, e vorba de salarii platite din bani publici, in conditiile in care ORICUM serviciile religioase se desfasoara contra cost.)

Acum eu nu stiu ce face patriarhul cu atitia bani si nici nu ma intereseaza. Dar ma intreb pe ce se bazeaza parlamentarul care a … consfintit cresterea salariilor preotilor. Se asteapta la bile albe de la Doamne-Doamne?

LE: Pardon, ca v-am indus in eroare. Titlul trebuia sa fie ¨Guvernul si senatul isi cumpara indulgente…¨

Iar raspunsul la intrebarea ¨e normal ca patriarhul sa aiba salariul…?¨ e posibil sa fie ¨da¨. ca, dupa ultimul recensamint, 99.9% dintre romani sunt fiinte religioase.

Post LE: la viitorul aveti grija ce bifati la ¨religie¨. ca pe linga diverse religii mentionate explicit exista inca 3 variante: ateu, fara religie, alta religie.

Am aflat de la Geo Atreides ca tinerii romani (15 ani) sint pe locul 44 intr-un clasament care a ordonat tinerii din 57 de tari. E vorba de o testare facuta la nivel international, in 2006. Faptele (si graficele lor) se gasesc la Atreides. Eu va prezint interpretarea personala a acestei povesti.

Asa. Ordonarea s-a facut in functie de cunostintele generale ale elevilor la stiinte (chimie, fizica, stiinte naturale, economie) SI modul in care ei folosesc aceste cunostinte in viata de zi cu zi. Reiau ideea pentru cei aflati sub influenta discursurilor despre superficialitatea elevilor din tarile vestice si rezultatele exceptionale ale olimpicilor romani: conform unei testari internationale, elevii romani sint aproape cei mai prosti din Europa (doar Muntenegru ne intrece) si printre cei mai prosti din lume. Ca sa fie si mai … izbitoare situatia, elevii romani testati au apreciat, post-test, nivelul intrebarilor ca fiind facil. Adica, dragii de ei, ar fi prosti de-a binelea: nici macar nu stiu ca nu stiu.

Multumita aceluiasi Geo Atreides (care in articolul sau pune la dispozitie linkuri ce completeaza graitor analiza sa) am ajuns sa ma uit pe exemple de exercitii/intrebari de felul celor care au fost folosite pentru testarea tinerilor. Cunostintele teoretice necesare pentru a raspunde par sa fie net inferioare cunostintelor tinerilor nostri absolventi de liceu. Adica: radical (din 4), in ce parte se duce apa dintr-un pahar aflat intr-o masina care pune frina, ce alimente contin vitamina C (dintre urmatoarele: fructe, legume, orez, peste) etc, etc. … deci pe buna dreptate ´testatii´ au zis c-a fost usor: nu tu anul bataliei de la termopile, nu tu populatia ruandei, nu tu structura parameciului si, mai ales, nu tu formule si teoreme intens exersate la stiintele exacte.

Testarea de care va zic a urmarit 3 directii principale: matematica, stiinte si … ´reading´, citire adica. La care din domenii credeti ca au punctat cel mai prost tinerii nostri? … … Aud?

La CI-TI-RE. Sau mai bine zis la <intelegere>, pentru ca asta li se cerea sa faca.

Va mirati? Eu nu. M-am uitat pe intrebarile de la ´citire´ si raspunsurile corecte mi s-au parut evidente. Dar eu am uitat 80% din ce am invatat la scoala. In plus, n-am mai exersat de mult atitudinea care ajuta elevii romani sa supravietuiesca sistemului (in ultimii 30 de ani, cel putin). Aceea de ´memoreaza si nu cerceta´ si, mai ales, ´spune profesorului ceea ce acesta vrea sa auda´.

Deci, nu ma mir ca tinerii testati au dat-o glorios in bara. Li s-au testat abilitatea de a rationa elementar, capacitatea de analiza/sinteza si gindirea critica, in conditiile in care scoala romaneasca testeaza traditional nivelul de cunostinte. Si tot doar ´cunostinte´ se chinuie si sa transmita in timpul celor 12 ani de scolarizare standard… cit mai multe cunostinte… cu cit mai multe cunostinte cu atit mai bine.

Sa-i dam asadar cezarului ce-i al cezarului. Aceasta graitoare testare nu spune mai nimic despre inteligenta tinerilor testati. In schimb, spune totul despre sistemul educational din Romania. Copiii nostri, daca respecta cerintele sistemului, invata peste 10 ore pe zi, cara in fiecare zi peste 5 kg de carti si caiete pe drumul scoala-casa, invata sa reproduca papagaliceste zeci (sute?… ca-s macar 10 materii pe an) de manuale … pentru ca, dupa liceu, sa poata dovedi absenta capacitatii de aplicare a celor invatate in viata de zi cu zi.

Felicitarile masa si dansul- catre ministrul educatiei (actualul + ecshii) si catre toti ceilalti oameni din sistem, cu totii platiti de fostii elevi si/sau de parintii elevilor de care-si bat joc.

Cine a fost?
Au fost 200 de oameni. Eu zic ca, anul asta, spre deosebire de cei anteriori, majoritatea au fost persoane gay. Dar asta e o impresie personala, pe care nu prea am cum s-o dovedesc. O realitate mult mai usor dovedibila e ca, anul asta, au fost mai putini participanti decit in anii anteriori.

Cine n-a fost?
Multi, multi, multi n-au fost. In mare, cei care ar fi putut participa, dar n-au participat, s-au ascuns dupa urmatoarele degete:

“la noi nu e atmosfera din alte tari, unde oamenii vin si se distreaza. Nu-s care alegorice si grupuri tematice, nu-i muzica de zile mari si sarbatoare populara”
Stimabililor, cei care va doriti sa participati la parade gay “adevarate”, va imaginati ca in tarile cu traditie in domeniu, au zis LGBTii ‘sa se faca parada’, si sarbatoarea populara a aparut spontan?

Va rog frumos, explicati-mi. Cum s-ar putea cineva distra intr-un culoar marginit de masini blindate, dincolo de care publicul spectator scandeaza ‘nu suntem neam de poponari!”? D-aia credeti ca e lumea homofoba? Ca n-a vazut homosexuali si heterosexuali gay friendly distrindu-se laolalta, pe fostul bulevard “Victoria Socialismului”? Distratul, dragilor, e etapa ulterioara. Ca sa alergi trebuie sa ai loc suficient pentru a face asta. (nu mai vorbesc ca trebuie, mai inainte, sa-ti iei inima in dinti si sa depasesti starea de bebe care exerseaza primii pasi). Pentru cine nu intelege: ca sa ai o cit de mica speranta ca vei ajunge sa te distrezi, trebuie sa marsaluiesti agale, inainte. Intii restul lumii trebuie sa inteleaga ca existi, ca sa poata, ulterior, intelege ca te distrezi. (sa nu-mi spuneti ca nu-i asa. eu care am fost la toate marsurile de la noi de pina acum, pot sa va garantez ca atitudinea privitorilor de pe margine s-a schimbat. si nu-i meritul celor care au stat acasa.)

“nu vreau sa maninc bataie dupa”
Atunci stai acasa si asteapta sa maninci bataie aleatoriu. Poate azi, poate mine, poate la anul, poate niciodata. Cine stie? Incuie bine usa, trage obloanele si lasa-i pe altii sa mearga la mars.

Numarul celor care au fost batuti post mars e nesemnificativ in comparatie cu numarul celor care au fost batuti/hartuiti/agresati din cauza orientarii sexuale, in restul zilelor. Daca ti-e frica de bataie de ziua marsului, iti spun eu cum sa faci: iti iei 3-4 prieteni, mergi la mars (pentru ca interiorul marsului e probabil unul din cele mai sigure locuri fata de huliganesti atacuri), iar cind s-a terminat marsul, va urcati intr-un taxi si va opriti drept la circiuma preferata, pentru o cafea/bere. Si gata, ziua a trecut. In siguranta. Nu-ti imagina ca daca te arati heterosexual neinteresat de mars, poti avea garantia ca nu maninci bataie. Ca nu o ai. Cei care au fost agresati nici nu aratau a gay. ba unii nici macar nu erau gay. Solutia nu este sa te ascunzi tu, pentru ca nu tu esti problema. Problema este huliganul care vrea sa bata pe cineva. Si care va bate linistit cita vreme o sa creada ca tara asta are maximum 100 de romani gay, inca vreo 200 de romani gay-friendly, si tot restul – homofobi. Marsul pentru asta este: ca, pina la urma, sa poti si tu merge pe strada exact la fel cum poate merge un heterosexual.

“eu n-am nimic in comun cu circul care se intimpla la marsurile gay. pe mine nu ma reprezinta travestitii”
Ba, dragule sau drago, pina nu te arati la fatza, pe tine exact travestitii te reprezinta. Daca e sa ne jucam cu legatura dintre cauza/efect putem chiar zice ca travestitii sunt considerati a fi ‘standardul’ de homosexual, pentru ca gay-ul obisnuit prefera sa se ascunda.

(o variatiune pe tema de mai sus): “as veni la mars, daca s-ar interzice accesul travestitilor.”
Nu, zau? Nu vrei sa impunem un dress code? Si sa zicem (dupa ce declaram ca respectam libertatea de expresie): la marsul gay din 2009 sint primiti doar gayi care arata a heterosexuali? Nu vrei sa militam pentru dreptul tau de a fi tu insuti, impunindu-le travestitilor sa fie tot tu insuti? (si atunci, hai sa imbracam fetitele in roz, baiteii in bleu, femeilor maritate sa le cerem sa poarte batic pe cap si, de ce nu?, sa interzicem femeilor dreptul de a purta pantaloni? ca doar mii de ani s-au imbracat doar in fusta?)

“nu vreau sa particip pentru ca nu-s de acord cu marsul.daca marsurile gay n-ar exista, nici reactiile extremiste n-ar aparea.“
(imi pare rau ca am consumat ‘nu, zau?-ul’ in rindurile de mai sus.) Si totusi: nu, zau? N-ar fi fost mai bine pentru negrii zilelor noastre sa fi ramas sclavi? Ca sa nu supere ku klux klanul, nu de alta. Sau noi sa fi ramas mai departe cu Ceausescu, iubit conducator? ca doar era evident ca daca zicea cineva ca nu vrea comunism genera oaresce reactii. De cind solutia la o nedreptate e ignorarea de catre victima a nedreptatii?… ca sa nu supere si mai tare nedreptatitorul?

“ Nu vin pentru ca nu-s de acord cu politica ACCEPTului“
P-asta am trecut-o doar pentru ca stiu ca exista, nu pentru ca i-as vedea vreo urma de logica. GayFestul e scena persoanelor gay, e momentul cind te poti, in sfirsit, reprezenta singur. La mars vii in nume propriu, imbracat cum vrei, cu atitudinea pe care o vrei, cu bannerul pe care-l vrei. Marsul e singura zi din an in care poti face cu usurinta ´ceva´ pentru binele tau, fara sa te inregimentezi in nici o structura. Daca vrei, poti veni cu tricou pe care scrie eu sunt un homosexual adevarat/ toti aia ai acceptului sunt fake. Daca nu vii, nu spune ca din cauza acceptului n-ai venit.

Nici macar reactia de tipul ‘nu pot sa vin la mars, ca nu vreau sa stie mama/bunica/sefa ca-s gay‘ , nu sta 100% in picioare. De respectat, o respect. Fiecare stie cel mai bine ce-si poate permite si ce nu. Totusi, tocmai pentru ca e un mars gay, oricine se poate deghiza cum vrea. La majoritatea marsurilor pe alte teme, nu poti sa te pierzi in multime daca-ti pui o peruca/masca. La marsul gay, poti.

Ei, in incheiere, vreau sa va spun ca pentru mine, la marsul la care prea multi n-au venit, s-au intimplat lucruri bune. Am reintilnit prieteni, am cunoscut niste oameni noi, m-am bucurat de cite ori am vazut semne prietenoase venite de la cei de pe margine sau de la ferestrele blocurilor din jur si m-am bucurat si mai mult cind am gasit printre participantii la mars oameni care nu ma asteptam sa vina. M-am uitat de cite ori am putut la privitorii de pe margine si am sperat ca si ei, daca se uita, or sa vada ca-s tot oameni in fata lor. Si, la sfirsitul zilei, am mai vazut si cel mai frumos curcubeu din ultimii 10 ani, ca asa s-a vazut de pe strada acceptului.

ps-dintre cei pe care-i stiu sau acum i-am cunoscut, au mai fost la mars si si-au exprimat parerea despre el urmatorii: kittutza, underhill (…pe care nu-l stiu, si nici acum nu l-am cunoscut; ca n-a vrut karma) si Lorena Lupu (minunat articol).

disclaimer: acest articol nu este adresat nici unei persoane anume.fiecare om stie cel mai bine de ce vine sau de ce nu vine la marsul gay. e doar dovada exasperarii (linistite, dar prezente) care ma cuprinde cind vad atitia absenti.

LE: linkuri nenumarate, cu reactii media la mars + imagini, pe blogul Asociatiei Incognito

Dupa cum ziceam intr-un comentariu, cat am fost eu plecata de langa net, Gabi de la HaiPa mi-a actualizat (la rugamintea mea) wordpressul. Ca urmare a actualizarii, ieri blogul arata dubios- in sensul ca disparusera toate lucrurile mici si multe afisate in coloana din dreapta. Spre nesfirsita mea incintare, aceasta problema s-a rezolvat spontan, in aceasta dimineata. (N-as putea spune cum. Am intrat in partea de administrare a blogului si am bifat cateva casute, curioasa sa vad ce-o sa se intimple. S-a intimplat ca s-a intors sidebarul, in varianta sa initiala). Dar am in continuare probleme. Adica toate paginile secundare apar fara comentarii. Ele (comentariile) exista, dar nu stiu cum sa le fac vizibile. Si, in clipa asta, nici nu se poate comenta acolo… Stie cineva cum imi fac din nou comentariile vizibile pe paginile secundare? (casutele paginii de ‘allow comments’ si ‘allow pings’ sunt ambele bifate, deci nu aici e problema). (Pagina lui calin e temporar parolata. Daca vreti sa vedeti ca nu se vad comentariile, incercati frigiderul sau cosul.)* Altfel, va anunt ca am schimbat numele blogului, acum il cheama femeia simpla (cu subtitlul de ‘avizier personal’). Am remarcat ca lumea oricum asa ii spunea (blogul femeii simple) si am zis sa ma conformez, ca sa nu mai existe probleme de identitate. Vechiul subtitlu, “blog fara obligatii”, a ramas un deziderat (ca o realitate absoluta nu mai era de mult). Cea mai buna dovada e ca am schimbat numele pe care-l voiam eu, si i-am dat numele pe care-l vrea cititorul majoritar. Alta dovada ca nu-i chiar fara obligatii e faptul ca uneori postez cite ceva doar ca sa nu ma mustre constiinta ca intra oameni pe blogul meu si nu gasesc nimic nou :D. Si am zis sa nu mai induc lumea in eroare, sustinind sus si tare lipsa obligatiilor. Deci- ceva obligatii exista. Dar incerc sa le pastrez minime si stau sa ma gandesc bine inainte sa-mi asum vreuna :). Si daca tot suntem la categoria noutati blog, va anunt ca (urmare a sondajului pe tema diacriticelor) voi scrie tot fara diacritice si in continuare. 18% dintre cei care au votat (11 voturi adica) zic ca nu vad diacriticele. Asta e. Scriu ca sa fiu citita de oricine doreste sa ma citeasca. Personal prefer sa vad diacritice in textele pe care le citesc pe net… dar, tot personal, stiu ca nu pot citi textele in care, in loc de diacritice, vad casute. *gata, s-a rezolvat si se vad comentarile din sub pagini. merci Gabi HaiPa :)

(cei grabiti pot sa treaca direct la ultimul paragraf:))

Era prin 95, cand eu lucram intr-o organizatie romano-engleza. Intr-o zi vine la mine un englez blond, luminos si fotograf, care se afla la noi cu scopul pozarii Romaniei. Am iesit la o bere impreuna, ocazie cu care am aflat ca era vegetarian. Vegeterarienii erau foarte rari in vremurile alea, ei fiind preponderent membrii MISA. Deci, interesant. Continuand conversatia despre el, aflu insa (cu stupoare) ca e si „anarhist”. Zic cu „stupoare” pentru ca pana atunci auzisem anarhia mentionata in discursurile comuniste, drept ceva extrem de rau. Credeam ca anarhistii sunt niste oameni care pun bombe. Adica, eram convisa ca toata lumea e de acord ca anarhismul e rau si nu ma asteptam ca sa traiesc clipa in care cineva imi spune cu o senina privire albastra oprita in ochii mei + zambet bland, asortat la privire: sunt anarhist. Si totusi mi se intampla.

Noroc ca-mi castigase deja ceva incredere, asa incat am indraznit sa-mi exprim prin viu grai stupoarea. Mi-a povestit atunci, cu bunavointa, cum e el anarhist. Presupun ca mi-a spus si lucruri care tineau de ideologia anarhista (daca asa ceva exista) dar eu am retinut doar „exemplele concrete”, care mi se pareau culmea bizareriei.

De exemplu, facea parte dintr-un grup care, in anglia, milita pentru „no more roads” (practic cereau sa nu se mai construiasca noi autostrazi) … idee bulversanta pentru mine. La noi, in acele vremuri, toate drumurile erau proaste, si multe din drumurile „mici” nu erau asfaltate. Dorinta poporului era „mai multe drumuri si mai bune” si discutam despre posibile si necesare autostrazi. (si in acele vremuri, inca ne imaginam ca le vom si avea)
Vorbea de lipsa de rost a masinilor personale cand noi eram intr-o perioada in care abia incepuseram sa avem acces la ele.
Imi explica ca bananele existente la noi pe piata n-ar trebui cumparate (in conditiile in care mie inca nu-mi venea sa cred ca pot fi procurate oricand, fara sa stai coada, dupa ani in care le vazusem doar de Craciun), pe motiv ca proveneau din nush ce tara in care oamenii care munceau la culesul lor erau prost platiti, exploatatorii profitand de faptul ca oamenii locului n-aveau nici o alta optiune sa-si castige painea.
Mi-a mai zis ca daca vreau sa fumez, ar trebui sa ma orientez spre carpati fara filtru, pentru ca, pe de o parte aceste tigari erau produse cu tutun romanesc (si astfel nu contribuiam la exploatarea cultivatorilor de tutun din america de sud de catre marile companii producatoare de tigari), iar pe de alta evitam problemele generate mediului de filtru (filtrul de la tigara e foarte greu degradabil si mai toxic pentru mediu decat alte feluri de gunoi) si de plasticul care imbraca tigarile cu pretentii.

Cei care si-au trait cea mai mare parte a vietii in zilele noastre, probabil ca nu inteleg foarte bine de ce mi se parea bizar ce zicea englezul. Pentru ca mai nou am inceput sa aud felul asta de discurs si la noi. Dar ma astept ca macar cei care au prins mai mult de 15 ani de comunism sa rezoneze cu mine :). Mi se parea ciudat! Rau!

Asa. Ca sa scurtez povestea, am ramas pentru urmatorii 3-4 ani in relatii cordiale cu englezul, adica ne-am inteles bine. Pana la urma am pierdut legatura cu el pentru ca el era mereu calator si ajungea in tari despre care eu nu stiam nici numele sa-l scriu corect. Ii multumesc pentru multele ganduri noi pe care mi le-a prilejuit. N-am reusit sa inteleg ce e cu anarhismul (imi scapa „ceva”, probabil si din cauza ca anarhismul asta e de mai multe feluri), dar am apucat sa-mi dau seama ca e posibil sa ma inteleg bine cu anarhistii.

Anarhia vazuta de femeia simpla
S-ar putea sa fiu de tot pe aratura, dar senzatia mea este ca „raul” absolut, in viziune anarhista, este nedreptatea. E mai greu de sesizat asta de catre omul de rand pentru ca ei au o perspectiva globala* asupra nedreptatii.
Iar beneficiarul final vizat de anarhisti e omul, privit ca individ, nu ca una din oitzele turmei, oitza la care este in mod obisnuit redus.
Daca scopul lor de „lume fara stapani/fara ierarhie” e realist, e alta discutie. Ca uneori metodele folosite sunt radicale, e si asta alta discutie.
(daca cineva care-si zice anarhist, nu-i de acord cu aceasta perspectiva, sa zica. e posibil sa n-am legatura cu realitatea.)

Tot ce-i mai sus a fost un fel de introducere, de imprietenire cu subiectul pentru cei care-s impotriva anarhismului din principiu. Senzatia mea este ca una lume este atat de speriata de sonoritatea cuvantului „anarhie”, incat face abstractie de fapte, cand e vorba de incidentul de la fabrica timpuri noi.

Fapte care-s asa: Niste oameni care au inchiriat un spatiu, sunt „retinuti” (oficial, din cauza plangerii proprietarului) cu ajutorul mascatilor (si batuti). Dovezile care-i incrimineaza, sunt vopseluri. Si faptul ca-s anti nato.

Daca oamenii aia s-ar fi ocupat cu producerea de bombe artizanale, as fi inteles. Daca ar fi pregatit un atentat impotriva cuiva, iar as fi inteles. Dar aici e vorba de o diferenta de parere, diferenta pe care ‘oamenii-pericol-public’ doreau sa si-o exprime in public, si in scris. (stimati tovarasi, daca vreti sa mimati democratia, atunci trebuie sa existe si niste proteste. pentru credibilitate)

Culmea, apare si politicianul ratacit din alte vremuri. Ce fiinta contemporana care rationeaza integral poate pune in balanta nedreptatea/dezordinea si sa ajunga la concluzia ca decat dezordine, mai bine nedreptate?

„Linistea” e cea mai de pret. Trebuie sa fim cuminti, sa nu iesim din rand, sa ascultam de tatucul nostru, oricare ar fi el. Iar daca almighty dabaliu vine in vizita, pai pentru el trebuie sa facem curatenie, sa plantam flori, sa ascundem maindanezii si cersetorii, sa astupam gropile. Si nimeni nu trebuie sa miste in front cata vreme inaltii oaspeti sunt aici.

Am scris mult :D. Voiam de fapt doar sa intreb: De cand e necesara interventia mascatilor pentru cei care sunt de alta parere decat „centru”?

*neinspirat cuvant am mai gasit si eu pentru a descrie niste oameni care sunt impotriva globalizarii :)

O prietena de-a mea s-a intalnit astazi in statia RATB de la Rosetti cu o echipa PNL. Echipa PNL avea niste foi de flipchart (adica hartii dintr-alea foarte mari, pe care scriu uneori participantii la emisiunile otv), si indemna trecatorii sa-si scrie doleantele pe foile respective.
Prietena a luat si ea un marker si a scris diverse, inclusiv ‘sa se legalizeze casatoriile intre persoane de acelasi sex si adoptiile gay’. Dupa ce s-a intors in statie i-a vazut pe PNListi comentand si razand pentru ca, pana la urma, unul dintre ei sa ia un marker si sa scrie un ‘sa nu’ in fata la ‘se legalizeze’. Subliniat de 2 ori.
Fata s-a intors la PNListi si i-a informat ca nu-i ok ce-au facut (ei au ras), le-a cerut markerul inapoi (ei au ras), le-a mai cerut markerul inca o data (ei au ras), le-a spus ‘am sa va reclam la partid’ (ei au ras) si a scos un pix cu care a taiat ‘nu-ul’ si a adaugat ‘drepturi pentru minoritati sexuale’. Ei au mai ras odata.
:)

L-ati vazut pe Badea aseara? Eu am dat de el tocmai in clipa in care a inceput sa vorbeasca de un blog (la emisiunea care se cheama “in gura presei”, emisiune in care povesteste ce i se pare lui de interes din ziarele zilei). Ce a zis despre blog? Ca autoarea lui trebuie sa se epileze pe maini, si asta plecand de la o poza in care se vede ceva par pe antebrat. Care e legatura cu ‘specificul emisiunii’, si anume cu presa? Nu este.
Inseamna (deci) ca are o legatura cu Mircea Badea. Cat a vorbit el pe aceasta tema? 5 minute! (5 minute dintr-o emisiune care dureaza o ora, cu reclame cu tot). Asadar subiectul e de maxima importanta pentru MB.

Trec peste faptul ca parerea lui Badea despre parul de pe maini e doar parerea lui Badea. (parerea lui despre par pe maini la femei… pentru ca vrand sa se dea ca exemplu de mascul caruia femeile paroase ii fac concurenta, a ridicat maneca. Moment in care prespun ca telespectatorii care impartasesc oroarea lui B pentru par, au exclamat involuntar: acopera-te!!) Si peste faptul ca libertatea lui Badea de a fi oripilat de par e pe picior de egalitate cu libertatea fetei de a se bucura de el sau de a-l ignora. Si peste faptul ca felul in care se prezinta cineva intr-o imagine pe blogul personal ramane la alegerea celui care se prezinta. Si peste faptul ca Badea isi poarta parul intr-un fel care mie NU imi place (ca pare o casca, nu par).

Trec peste toate ca sa asez lucrurile intr-un context mai larg.
Observam deci ca lui MB nu-i plac femeile care au par pe maini.
Alta data (in trecutul recent), l-am auzit explicand cu aplomb ca nu-i plac femeile incaltate in balerini. (adica in pantofi simpli, fara toc*).
Si in mod constant l-am auzit oripilandu-se ca femeile dezbracate pe prima pagina a libertatii sunt grase. (pentru DoDu, care fiind in canada poate nu e la curent cu libertatea: libertatea asta e un tabloid, cotidian, de foarte mare circulatie care are pe prima pagina in mod obisnuit vedete porno feminine prezentate natur sau in chiloti si alte vedete feminine, prezentate tot asa. Uite aici o exemplificare de prima pagina a libertatii). Ei, femeile in cauza sunt oricum numai grase nu. E adevarat ca nu sunt nici anorexice… dar sunt modelul de femei care-si intemeiaza cariera (si) pe silueta… deci sunt mai slabe decat femeile reale :). Deci putem zice ca lui Badea nu-i plac femeile reale (sau cel putin majoritatea lor covarsitoare).
(Hi, sunt irina, nu ma epilez pe maini, sunt foarte slaba si port pantofi fara toc.)

Ce observam in cele de mai sus? Ca lui B ii plac poate papusile Barbie,
- la care talpa e asa configurata incat si sa vrea n-au cum purta balerini,
- care au o talie suficient de fina incat pot s-o invidieze doamnele purtatoare de corset in cautarea unui record de Guiness Book,
- si la care toata pielea (afara de scalp) este dintr-un fin si catifelat plastic.
(s-ar putea totusi sa nu-i placa nici Barbie, pentru ca am auzit de la el si niste remarci legate de sanii ‘amigdale’, pe care nu m-am priceput sa le interpretez… dar care ar putea sa insemne ca sanii nefiresc de ridicati nu sunt ok).

Sau am putea conchide ca lui Badea nu-i plac femeile.

[Poate n-am dreptate si, oricum, departe de mine gandul de a-l infiera… (posturile mele anterioare pro drepturi gay pot sa confirme intelegerea mea fata de realitate). De ce scriu despre asta atunci?
Pentru ca, daca am dreptate, am impresia ca Mircea Badea nu-si da seama. Nu-si da seama ca lui Mircea Badea nu-i plac femeile.]

LE- adica, adaugire ulterioara, later edit:
*Aprozarnet insista aici si aici ca n-am inteles cum e cu balerinii. E posibil ca MB sa fi vrut, de fapt, sa spuna ca nu-i plac femeile care poarta ceea ce le dezavantajeaza, pe motiv ca e la moda. Ramane de clarificat acest aspect.
Dar eu tot sunt convinsa ca pentru MB femeia ideala e papusa barbie. (aprozarnet, esti multumit? :)) (si DoDu ar trebui sa fie multumit, pentru ca am evitat o cacofonie, inlocuind mai sus ‘zica ca’ cu ‘spune ca’.)

Poate ati auzit sau poate n-ati auzit despre o initiativa a unor parlamentari romani, parlamentari care solicita modificarea definitiei familiei si casatoriei din Codul Familiei. Ce doresc dumnealor? Ca acolo unde scrie “soti” in codul familiei (si inca 2 legi pe tema asta) sa scrie si “barbat si femeie”. Nu vreau sa discut acum chestiunea casatoriei gay, ci sa va supun atentiei ‘expunerea de motive’ pe care parlamentarii initiatori au adus-o in sprijinul initiativei lor. (Va rog sa va pregatiti sufleteste pentru un moment aparte.)

Citez:
Inca de pe vremea stramosilor nostri daci si apoi in timpul vremelnicei ocupatii romane a 14% din teritoriul Daciei [va rog, nu treceti nepasatori peste acest inceput de fraza; reluati-l!], familia a constituit o institutie fundamentala. Acest lucru este confirmat de doua definitii din Istoria Dreptului Roman [pai…noi ascultam la dreptul Roman? Romanii- rai; dacii –buni… Credeam ca asta am lamurit-o la inceput] care au ramas celebre [p-astea ar trebui sa nu vi le mai spun, odata ce sunt intrate in memoria colectiva. Dar vi le zic.]: Domitius Ulpianus (223 en) – ‘casatoria este unirea dintre un barbat si o femeie, care depinde de convietuirea neintrerupta’; Erremius Modestinus – ‘casatoria este unirea dintre un barbat si o femeie si continuitatea de viata atat pe plan religios, cat si pe plan social si politic’ [doua citate, memorabile intr-adevar, din care inteleg ca sunt nule casatoriile in care partenerii nu convietuiesc neintrerupt, sau nu sunt de aceeasi religie, sau nu au aceleasi afinitati politice; ‘continuitatea de viata pe plan social’ nu mi-e clara… dar prespun ca asta nu va impiedica anularea altei serii de casatorii, in care ea nu-i respectata].

Daca Goethe, un romantic, facea remarca dupa care casatoria este ‘inceputul si culmea oricarei culturi’, Proudhon, mai sobru, sublinia: ‘casatoria este sacralitatea justitiei, misterul viu al armoniei universale, forma data de insasi natura religiei speciei umane’ , iar dupa Leon Blum ‘casatoria este punerea laolalta cu o fiinta de celalalt sex a tuturor intamplarilor vietii, a tuturor functiilor fizice [:D] si a tuturor nazuintelor morale care o alcatuiesc’. [totdeauna am avut o slabiciune pentru eruditi; eu zic ca si asta e de recitit… si chiar de memorat daca sunteti de aceeasi parte a baricadei (desi p-aia cu functiile fizice, eu zic s-o treceti sub tacere; memorati-o daca vreti, dar n-o citati ca argument pro casatorie intre persoane de sex opus (mi se pare usor promiscua, adica))]

Va scutesc de un citat (scurt) din … Dreptul Bisericesc Oriental, Bucuresti, 1915, p 30 (dar v-am dat sursa, la o adica) si de enumerarea unor mari juristi din epoca moderna si contemporana care prin casatorie au inteles ‘uniunea liber consfintita intre un barbat si o femeie’ [lucru de care, de altminteri, nu ma indoiesc].

Dar va citez inca putin din final (ma stradui sa respect intocmai forma):
Pentru a nu da loc interpretarii in cea ce priveste intocmirea actelor de stare civila si sa se solicite ca in Romania sa aiba loc oficierea casatoriei intre persoane de acelasi sex, incalcandu-se Biblia initiatorii au propus modificarea si completarea unor dispozitii din Codul Familiei […]

Deci asta este. Nu va imaginati ca am sarit pasaje importante cu alt tip de argumente. (eu am in fata un print dupa un pdf… dar promit ca maine incerc sa gasesc varianta electronica, sa v-o pun la dispozitie, spre convingere ca e reala). Iata link catre original.

Aceasta argumentare este semnata de 27 de senatori si deputati (20 PRM, 4 PSD, 1PD, 1 PNL si un independent).

Am vrut sa v-o impartasesc pentru ca mi se pare sa-vu-roa-sa. :)

Dar nu-i doar atat! Pana acum aceste randuri au fost analizate si discutate de oamenii din fruntea tarii (initiativa a primit avize negative din partea Guvernului, Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi, Comisiei pentru Muncă, Familie şi Protecţie Socială şi Comisiei pentru Egalitatea de Şanse… si este inca departe de a-si fi incheiat drumul). Si mi-am zis ca ar fi pacat sa ramana necunoscuta oamenilor simpli care-mi citesc blogul. Cand zic asta ma refer inclusiv la oamenii simpli care sunt impotriva casatoriilor gay. Iata, ei pot sti acum mai clar care sunt fundamentele acestui punct de vedere si au la dispozitie o comoara de argumente suplimentare. Iar cei care au reusit deja sa-si faca publica sustinerea fata de aceasta initiativa, pot sti mai clar alaturi de cine combat (sa va reamintesc? 20 prm, 4 psd… impotriva bibliei, 14%din teritoriul Daciei etc, etc, etc… eu ma duc sa mai citesc o data expunerea de motive :)))

PS: O parte a parerii mele despre parerea altora despre casatoriile gay poate fi gasita aici.