Archive for the 'pe la altii auzite' Category

Ce-am mai gasit pe la altii

Am ajuns din nou sa-l consult pe google reader. Citesc iar bloguri. In doze homeopatice (fatza de trecut), dar cu regularitate. (Duamne cit de bine si cit de mult au mai scris oamenii astia!) Drept care imi permit sa va recomand:
*** Bucuresti cu piciorul drept … nr 3. Incepe duminica la ora 11, in fata Cercului Militar. … In Bucuresti. :)

***portrete ale candidatilor la presedintie in tineretze (trei dintre ei, unul mai expresiv decit altul)

***afla carei religii te potrivesti in maxim 4 pasi (via de ce)

***of. cum e sa fii roman si sa traiesti pe o insula. in thailanda.

***licitatie cu scop caritabil, tabu

+ nu de la altii, ci chiar “din casa”: Asociatia ACCEPT angajeaza Director Executiv

Sa calcam pe iarba!

Spaţiul verde al parcurilor bucurestene este în prezent interzis accesului oamenilor, prin HCLMB 44/1994 (si HCGMB 10/2001). Însăşi menirea spaţiului verde, anume ca oamenii să se bucure de el, este contrazisă de obligaţia de a călca doar pe alei. Pe iarba parcurilor din alte oraşe europene oamenii păşesc, se plimbă, se joacă, stau, citesc, dorm, discută etc., fără ca aceasta să dăuneze peluzelor. Iarba trebuie îngrijită, nu îngradită.

De aceea, cerem modificarea HCLMB nr. 44/1994 – privind protecţia spaţiilor verzi de pe teritoriul Municipiului Bucureşti, prin eliminarea articolului 1, litera b, si stipularea pemisiunii accesului public pe spaţiile verzi.

PS:  petitia nu-i a mea, dar o simt ca si cind ar fi. hai, semnati. aici :)

PPS: si invitati-i si pe altii sa semneze. ginditi-va ca miine-poimiine vine primavara.
v-ati gindit?
asa.
acum imaginati-va cum simtit iarba sub un picior descult. nu-i bine? :)

Pasajul Victoria

Mergeti la Zaza si luati cu copy/paste una bucata scrisoare* pentru primaria generala si o alta bucata, adresata primariei sectorului 1. Pentru fiecare din ele gasiti, tot la Zaza, adresele la care sa le trimiteti. Si trimiteti-le. Acum, ca mai incolo poate uitati.

E vorba despre pasajul Victoria, o particica de Bucuresti de secol 19, pe care unii vor s-o ¨modernizeze”, spre cresterea personalei lor bunastari (presupun).

Intr-o lume in care frumusetea si caldura date unui loc de oamenii altor vremuri conteaza cit de cit, contaminarea pasajului victoria cu cladire de 14 etaje e inimaginabila.

Nu conteaza daca nu sinteti din Bucuresti. Nu conteaza nici chiar daca habar n-aveti pasajul. Daca intelegeti la ce ma refer cind zic ca-i inimaginabil, trimiteti scrisorile. Si anuntati-i si pe altii ca o pot face.

*nu va uitati ca Zaza zice ca-i ¨prima varianta¨; intre timp a ajuns varianta finala.

PS: dl Andrei Chiliman, primarul de sector 1, are si blog.

Din targmureseana intelepciune

La Tg Mures (v-am zis cat de mult mi-a placut acolo? :)) am auzit o ‘vorba’ de duh care-mi pare foarte potrivita pentru nenumarate circumstante. E in doua etape:

1. La totzi ni-i greu!

si, continuarea:

2. Nu la totzi deodata, si nu la toti la fel.

ANSITul suna intotdeauna doar o data

Am primit un mail despre niste cursuri organizate de ANSIT (Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor), mai precis de reprezentantul ANSIT pentru regiunea de nord vest (Bistrita-Nasaud, Bihor, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj). La aceste cursuri se pot inscrie tinerii intre 14 si 35 de ani, din judetele din paranteza anterioara (vad ca limita de sus a ‘tineretului’ urca permanent, asa incat sa se mentinta la distanta de 2-3 ani de varsta mea (cand aveam eu 28, tinerii se terminau la 25, cand aveam 30, la 28)). Dar sa trecem peste asta, fiecare cu karma lui. Am citit mesajul cu atentie, sa vad daca-i potrivit pentru tinerii din jurul meu. Si nu regret deloc ca l-am citit. :)

Pentru ca astfel am aflat cateva lucruri de genul celor pe care ma asteptam sa vad… daaar si alte lucruri, mai putin comune. Vi le prezint pe acestea din urma:

  • Tipul programului: program naţional de educaţie non-formală în domeniul tineretului derulat si la nivel regional la nivel de start-up. (tineret derulat? si la nivel national la nivel de start-up?????? … Aham!)
  • Toti participantii vor primi materialele personalizate ANSIT necesare la curs. (pentru mine asta e de ras, dar poate e asa din cauza ca nu ma inscriu in grupa de varsta vizata. Stimati cititori mai tineri, spuneti-mi: voi va alegeti cursurile la care mergeti in functie de ce-i inscriptionat pe mapele si pe pixurile pe care le primiti acolo?))
  • Programul: fiecare participant va primi in mapa programul zilnic de training, masa si activitati. (e luat cu copy/paste, deci scris si in original fara diacritice; va asigur ca la prima citire am inteles ca oamenii primesc masa (si activitati) in mapa. Cu program cu tot.)

Si acum cireasa de pe tort: adevaratul motiv care m-a determinat sa fac un post pe tema asta este procedura de selectie a candidatilor.

  • Selectia se va face conform metodologiei de accesare a programului, pe principiul “primul venit primul servit” [..]. Doar persoanele selectionate vor fi contactate telefonic o singura data. (Daca nu raspundeti la telefon va fi contactat urmatorul de pe lista) .

Daca nu raspunzi la telefon O DATA, va fi contactat urmatorul???? (nu-s suficiente semne de intrebare, dar ma opresc aici). (si daca esti la baie? Si daca esti in examen? Si daca pur si simplu nu poti sa raspunzi in momentul in care te suna ei pentru ca esti un tanar implicat in diverse activitati de schimbat lumea si chiar in clipa aia o schimbi?)

I-am cautat pe net ca sa va dau linkul (poate vreti sa va inscrieti), ocazie cu care am remarcat o diferenta intre mesajul primit pe mail si prezentarea de pe net.
Conform mesajului primit de mine te puteai inscrie oricum, numai prin email nu (si eu pusesem asta pe seama procedurii de selectie, ca daca selectezi oamenii in ordinea primirii formularelor, n-ar fi fost corect fata de cei care n-au acces la net sa accepti si emailul ca mijloc de comunicare). Dar pe site scrie ca te poti inscrie si pe mail, daca trimiti formularul de inscriere scanat. Problema era stampila prespun; si intre timp s-au lamurit ca formularul stampilat poate sosi si pe mail. :)))

Si mi-am adus aminte de o faza de la notariat:
Notaritza, catre secretara/asistenta:
- asta e original, nu copie!
- e copie, doamna
- tu, la experienta mea, imi spui mie care e copie si care e original?! E original! Nu vezi ca are stampila rosie?
- … e copie, doamna. Copie color :D
(era copie color, iar notarita era de pe vremea cand fotocopiile erau neaparat alb-negru).

Stau si ma intreb cum a fost selectat personalul care a gandit prezentarea cursurilor. Pe principiul ‘primul venit, primul servit’? :P :) (in cazul in care cel care a elaborat prezentarea e un tanar aflat la inceput de drum, il rog sa considere acest articol drept o critica constructiva, care sa-l ajute in activitatea viitoare:). Si ca sa va dovedesc buna mea intentie, iata link catre pagina ANSIT-ului unde sunt prezentate si cursurile din alte regiuni. Succese!)

Pe la alti auzite

***Cristi Sutu vrea sa faca un album foto pentru ministrul Nicolaescu. Asa ca, daca Doamne fereste ajungeti prin spitale in viitorul apropiat, faceti o poza. Pentru album.

***Pe ultima cearta din peisajul RoBlogFestian n-am nici cea mai mica dispozitie sa o analizez si nici de gand sa o linkuiesc. Nu inteleg de ce se cearta cine cu cine se cearta. Iar pentru cine nu stie despre ce vorbesc si ar vrea sa stie, iata link catre un articol impaciutor.

***Am gasit intamplator Cartea din geanta, blog despre oameni care citesc (si) in spatiul public. Oricine poate contribui, fie cititind, fie scriind despre cei care citesc. Cum cea mai importanta parte a lecturilor mele se intampla in transportul in comun (care-mi asigura uneori si 2 ore de citit pe zi) am trecut prin toate posturile, … cautandu-ma. Nu m-am gasit, dar promit sa citesc in continuare. (Promit si ca daca vad pe cineva ca-mi priveste insistent cartea, ii arat omului titlul.)

***Crismilla a primit de la mama ei cel mai frumos cadou aniversar ‘de blogger’. Mi-a placut mult. :). Ziceti-mi femeie simpla, dar asta-mi place mie cel mai mult la bloguri: iti dau pretextul (uneori) sa spui lucrui pe care altfel nu le-ai fi spus, si ar fi fost pacat :) (si reversul e valabil; alteori, ce intelept ramaneai daca taceai!)

PS si off topic: voi, cei care v-ati dori sa scriu cu diacritice, votati acolo in dreapta sus… ca in clipa asta diacriticele sunt mai departe de blogul meu decat erau in clipa in care am propus sondajul. :)

Pe la altii auzite

***Pe 1 februarie incepe Roblogfest 2008 (am aflat via Zoso).

***Tot de la Zoso (dar gasit via Arhi :)) am aflat (1) cum poti sa iti asociezi o poza cu o adresa de email, poza care sa apara atunci cand comentezi in diverse locuri si (2) cum faci daca esti proprietar de blog si vrei ca pozele oamenilor posesori de … gravataruri sa se vada la tine pe blog (eu sunt proprietara de blog, dar v-am mai zis ca-s …introvertita. de cand ma gandesc sa fac ceva pana pun in practica trebuie sa treaca niste timp) (totusi nu-s introvertita rau de tot, ca mi-am facut gravatar (?!) deja).

***La Staicu Ionut Bogdan am gasit (via Napster) “ceva” (ii zice … bookmarklet) multumita caruia poti scapa de scris nume, email si adresa site de fiecare data cand comentezi. Este foarte frumos explicat, asa incat chiar si eu m-am priceput a urma pasii necesari. Si functioneaza, ca l-am testat deja pe cateva bloguri. Ii multumesc mult autorului. :)

***La mărie am gasit un loc unde poti vedea cate secunde mai ai de trait. (ca sa afli va trebui insa sa-ti declari indicele de masa corporala; indice pe care la ‘ei’ il poti calcula doar daca-ti stii greutatea si inaltimea in alte unitati de masura decat kg si m. iata aici link unde-l puteti socoti in unitatile noastre de masura)(daca esti slab/a, nu mai calcula nimic. pune <25). E o senzatie aparte, eu zic sa incercati. (Dupa parerea lor eu mor pe 2 noiembrie 2042.)

***Si ultima, dar si cea mai importanta veste: BlindGirl cu sotul si cu un …ajutor:) au produs ‘o altfel de protectia consumatorului’. Este vorba de eopinii, un site care sa inregistreze parerile consumatorilor, site care nu contine reclama platita si care nu plateste pentru pareri. Iar activitatea initiatorilor site-ului e neplatita si ea. Le zic succes si ma bucur ca am unde sa-mi popularizez review-urile de servicii fara sa-mi fac griji ca servesc interesele (nepublice) ale cuiva. Puteti lua bannere de sustinere de aici.

Din blog in blog

Citind eu bloguri vecine si prietene (mai mult sau mai putin vecine si mai mult sau mai putin prietene. n-o luati ad litteram) am descoperit urmatoarele articole pe care vreau sa vi le impartasesc*:
Suzi isi exprima sentimentele fata de oameni si poze. Asa zic si eu. Plus ca pe mine putine lucruri ma dispera mai mult decat momentul in care in poze apar oameni pe care nu-i cunosc: aici e X de care ti-am spus ca e cu Y, colega de serviciu a cumnatei nasului vecinilor mei.

Andreanum, plecand de la situatia unui manuscris nepublicat al lui Nabokov, ne face partasii dilemei: ce ar trebui sa faca fiul lui N (actual posesor al manuscrisului): sa-l publice (mai ales ca scrierea in cauza ar arunca o noua lumina asupra operei Nabokoviene) sau sa-l distruga (asa cum N a cerut). Eu mi-am exprimat punctul de vedere acolo… daca aveti si voi ‘un’ punct de vedere, eu zic tot acolo sa-l exprimati… ca eu sunt o femeie simpla de fier in aceasta chestiune: autorul ceru sa fie ars manuscris, atunci ars trebuie sa fie. Desi mi-ar placea sa-l citesc :D. (imi permit aici o paranteza: parerea mea personala este ca aceasta carte va fi publicata si ca toata discutia din jurul ei a fost pornita spre a-i creste vizibilitatea. Dar timpul ne va lamuri. Iar dilema, ca principiu, ramane valabila.)

Arhi spune o poveste despre cum a intrat el in adresa de mail a cumnatului, cum a descoperit ca acesta o inseala pe sotie (si anume pe sora lui Arhi), cum si-a anuntat sora despre situatie si cum toata familia (sora included) a trecut de partea cumnatului (care a explicat ca nimic din ceea ce se vedea nu era adevarat). Concluzia lui Arhi era: “Asa ca, lasati dracului spionajul de parole. Fericiti cei ce nu stiu nimic…”. M-am bucurat c-a pus in discutie problema, crezand ca m-a scutit de un post pe tema asta (e ok sau nu sa intri in mailul altcuiva… asta in diverse conjuncturi posibile)… si m-am asternut pe citit comentarii. In loc sa vad cum zice cititorul ca e cu unde incepe si unde se termina dreptul la intimitate, am gasit multe pareri despre ce ar fi putut Arhi sa faca pentru a dovedi ca minte cumnatu’. Sau altele asemenea. Drept care am pornit sondajul pe care-l gasiti in dreapta sus: E ok sa intri in emailul personal al altcuiva? Votati va rog.

Dono vorbeste despre spatiul personal si despre oamenii care, dupa ce ti-l invadeaza, te scuipa cand vorbesc. Aici nu-i nici o controversa, ca toata lumea care comenteaza pare sa fie de acord: e rau sa fii scuipat. Atunci ma intreb cine or fi aia care totusi intra in spatiul personal? Si mai ales cine or fi aia care-ti intra in spatiul personal desi scuipa (involuntar, dar ce folos?) cand vorbesc?

Iar Oblia are un superb articol ‘aniversar’, provocat de sarbatorirea unui an de blog. E de citit si, eventual, de inclus intr-o culegere de articole cu titlul 101 de motive bune pentru a-ti face blog. (Pe langa ca are niste cuvinte mai mult decat elogioase despre mine, are cuvinte frumoase la adresa mai multora. Eu zic ca toate linkurile pe care le da cu aceasta ocazie sunt de vizitat :))

*ati remarcat in coloana din dreapta a avizierului o casetuta verde cu titlul ‘articolele altora. de citit’? Acolo se afla articole recente (care mi-au placut) ale altor bloggeri… inclusiv ale unora care nu-s in blogrollul meu, dar pe care ii citesc :). Ma gandesc sa o fac mai mare (cu 10 intrari). Ce ziceti?

PS:
1. Cei care au blog dar n-au domeniu si care si-ar dori sa le aiba pe amandoua, se pot inscrie aici. Pana pe 31 ianuarie.
Altfel spus: Aprozarnet va desemna castigatorul lunii februarie al premiului HaiPa.

2. sondajul saptamanii anterioare, care incerca sa vada ce gen au cititorii mei, s-a terminat incredibil de echilibrat: 25 femei, 25 barbati si 5 altceva. Dar ma gandesc ca nu-i neaparat reprezentativ pentru ca zilele trecute am beneficiat de multi cititori noi (si probabil ocazionali) adusi aici de tema semnalarii reclamei pe blog. Asa ca probabil ca-l repet (pe sondaj) mai incolo.

Cine e idiotul?

Intrebarea completa: Cine e idiotul care a programat repetitia pentru 1 decembrie intr-o marti, la ora 9?!

Cu aceasta intrebare pe buze (si-n priviri) a intrat azi pe usa colegul al carui drum casa-job trece prin Kiseleff. Azi, cateva intersectii (care in mod obisnuit erau blocate de preamultele masini) sunt blocate de “repetitii” pentru ziua nationala.

Iar colegul povesteste cum s-a asezat el rabdator la coada de masini de dinainte de piata presei. In prima faza a remarcat doar ca-i o coada mai mare ca de de obicei. Apoi si-a dat seama ca trebuie sa fie altceva la mijloc, decat obisnuita coada. Piata parea ca este ocupata de 4 taburi care ‘dadeau roata’. Vrand sa se lamureasca daca e adevarat sau e un miraj, a investigat chestiunea, si a inteles. Nu erau 4. Erau “n “taburi + alte vehicule ale armatei care treceau unul/una dupa altul/alta, exersand defilarea.

Povestea lui continua cu situatii intalnite pe drumul pe care a incercat sa ocoleasca traseul ‘demonstrativ’. De exemplu: politistii care fluidizau traficul. Fluidizarea insemna ca stateau in intersectii si aveau grija sa se respecte semafoarele. Asta in conditiile in care pe unele din directiile de mers reglementate de semafoare traficul era oprit, ca pe acolo, de intrai, dadeai in defilare.

Dar hai ca m-am luat cu altele si ‘se uita’ intrebarea: cine-i idiotul? :)  

LE: prin bunavointa fetei fara nume, am aflat tot programul pregatirilor pentru 1 decembrie (cu aferentele deturnari de RATB). 

Pe 27 si 29 noiembrie, intre orele 8.30 si 13, si in perioada 30 noiembrie, ora 14-1 decembrie, ora 18, traseele a sapte  linii RATB vor fi deviate din cauza pregatirilor si a festivitatilor de Ziua Nationala. (continuarea aici)

Remarcati va rog, ca intr-un ziar de azi aflam ca azi circulatia e blocata intre 8.30 si 13. Colegul in cauza a bantuit ceva pe site-ul Politiei Romane, incercand sa gaseasca un anunt pe aceasta tema care sa fi fost publicat anterior zilei de azi.  Si n-a gasit. Nici unul :)))

Cuvinte de pomina

Geeea, cu multe zile in urma mi-a dat o leapsa. Tema este “Ce intrebari sau replici de pomina ati dat sau ati luat?”… si se invarte mai ales in jurul intrebarilor si replicilor de pomina in cuplu, eventual replici prevestitoare de papuci.

Astazi, doamnelor si domnilor, vi le prezint pe urmatoarele:

- locul 3, pentru versatilitate: Bubu, te sun cand ma scap. Remarcati, va rog, pe ‘bubu’. E la fel de unisex ca si iubi/pisi/etc… dar mi se pare ca are un aer mai proaspat, nu-i la fel de dulceag si, pe deasupra, nici nu-i de natura sa dea sperante nejustificate. Iar ‘te sun cand ma scap” se traduce aproximativ cu “multumim pentru interes, va sunam noi”. Dar e de 101 de ori mai user friendly, nu?

 - locul 2, pentru ambivalenta: Eu nu dispar cu totul niciodata! (asta a devenit de pomina; la momentul la care mi-a fost spusa, am crezut ca-i un fel de promisiune. ulterior am inteles: era un fel de amenintare)

 - locul 1, pentru … gandul de pe urma: Sunt casatorit. Nu cred ca-i bine ce-am facut. (p-asta am auzit-o dimineata. Si nu, nu (cred) ca profitasem de inocentza lui.)

- marele premiu, pentru expresie artistica: Cred c-ar fi mai bine sa uitam ce-a fost intre noi. Ii dau locul fruntas, cu mana pe inima. In primul rand, pentru ca am auzit-o fara preaviz… ceea ce a facut-o ca pentru mine sa fie extrem de ‘de pomina’. Apoi pentru ca este o replica despre care, inainte s-o aud in realitate, credeam ca se rosteste doar in anumite filme. (Sau ca Sandra Brown are copyright asupra ei.) Si mai apoi, pentru ca imi imaginam ca replicile melodramatice sunt rezervate femeilor. Dar nu :)

Acum, in afara de concurs, mai am o replica, in alt registru, pe care am auzit-o recent de la un prieten gay (nu mi-a zis-o mie :P):
- Nu te supara, ai un foc?
- Nu, dar daca vrei, iti pot spune cat e ceasul.

Si inca una, tot pe linie… profesionala. Un cetatzean, nou intrat intr-un cerc gay:
- eu sunt bisexual.
- nimeni nu-i perfect.

Leapsa merge mai departe la Mara, Madelin, BlindGirl, Tomata cu scufita, Katie. Si la Painkiller, care poate o sa-mi spuna iar ca nu onoreaza lepse. Dar poate nu.

PS: Mugur este de la sine inteles, ca primitor de leapsa, daca doreste:). Si orice cititor care are vorbe de pomina pe care vrea sa le faca publice (dar asta prespun ca nu mai era nevoie sa adaug, nu?).       

LF, ziua 1: am descoperit-o pe damali ayo

Azi am fost la atelierul ‘strategii anti-rasiste’ din cadrul ladyfest-ului. 10-15 persoane (daca includem si strainii), vreo 2 ore de discutii care s-au invartit in jurul feminismului si a situatiei femeii rome. Discutiile- interesante si utile pentru mine, mai ales ca subiectul mi-era strain. Si cu atat mai relevante cu cat cateva participante erau de etnie roma.

Atunci cand am ajuns la partea cu modalitati de schimbare a situatiei femeii rome am aflat si eu (pentru prima data) de o …negresa :) celebra pentru activitatea ei de combatere a rasismului: damali ayo. Ce a facut-o celebra (parerea mea, dupa ce am frunzarit putin netul) este faptul ca poate face ‘activism’ cu umor (asa cum eu nu stiu sa fac :D).  Unii zic chiar ca ceea ce face ea e arta. Pe langa site-ul personal, mai are unul care se cheama ‘rent a negro’ (inchiriaza un negru).  Unde chiar asta poti sa faci. Contra cost, ca orice inchiriere. Negrul se poate inchiria cu ora, iar pretul sau final depinde de ce vrei sa faci cu el. Vrei ca negru’ sa spuna cuiva ca nu esti rasist? Asta-i scump! Te costa $1500. Vrei sa-i atingi parul? $25 per atingere. Vrei sa-i atingi pielea? $35 (tot per atingere). Vrei sa-ti confrunte rudele rasiste? $500 (per ruda). Negrul poate si sa calatoreasca, dar in acest caz trebuie luate in calcul si costurile aferente.

Eu as inchiria-o pe damali ayo, dar nu-mi permit. Si pentru ca presupun ca si altii dintre cititorii mei sunt in aceeasi situatie, iata, gratuit, un street performance de-al doamnei. E in engleza, dar nu trebuie sa stii engleza ca sa-l poti urmari (daca stii urmatoarele: dy cere bani pe strada de la albi, ca ‘reparation’ pentru negrii. Apoi, in partea 2 a filmului da banii stransi de la albi unor negrii, tot trecatori pe strada. Reactiile oamenilor, fie albi, fie negri, sunt incantatoare :))

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=9XnVwS6XgE4]

Despre ce se intampla daca te uiti la tv, la o emisiune pe care eu n-am vazut-o

Si pe al carui nume n-am sa-l pomenesc pentru ca nu vreau sa patzesc cum a patzit krossfire. 

La data de 21 februarie 2007, krossfire si-a exprimat parerile despre niste emisiuni ale, pe atunci, proaspat lansatului kanal D. Respectivele emisiuni (printre care si un reality show care continua si-n zilele noastre) ii facusera o impresie proasta.  Articolul, ca articolul; personal n-am ajuns pe canal d, si poate ca e si meritul lui ca s-a intamplat asa- ca de-as fi avut vreo intentie sa-l caut pe kanal, ea mi-a fost probabil spulberata de descrierea explicita pe care krossfire o face postului.
Ei, partea fascinanta apare cand apar comentariile. Care sunt (la ora la care scriu acest text) in numar de…. 285!  Nu e cazul sa-l invidiati (decat, eventual, pentru experienta aparte intermediata de articolul sau). 

285 Comentarii
Primele 7-8 sunt absolut rezonabile; oameni diversi comenteaza articolul. Restul sunt dupa cum urmeaza:
95% sunt mesaje din partea fanilor reality show-lui al carui nume am zis ca nu-l zic. Ce vor fanii? Oh, ei n-au venit sa spuna ‘articolul tau e prost/bun/vraiste’… ei nu zic ‘ai dreptate/n-ai dreptate… etc’. Ei zic: “lacramioara rulz si ea trebuie sa ramana in casa”/ ”aiurea, L e o parsiva si vrea doar sa-l recastige pe cristi”/ L are privirea blanda si nu kred k e falsa deloc. dar nu inteleg ce cauta X acolo. X e rau/rea” (citatele sunt aproximative; si citeaza starea de spirit nu informatia, ca p-aia n-am putut s-o urmaresc :D)
2.5% sunt din partea altor cititori care incearca sa convinga fanii ca au… neinteles contextul sau care il imbarbateaza pe krossfire :)
2.5 % din partea lui krossfire. Care zice intai:
(comentariul nr 18) Mie imi place ca voi lasati commenturi pe blog, insa nu stiu daca ati observat tenta ironica a articolului.
(comentatorii, netulburati, continua discutiile lor)
Apoi:
(79) [...] pe la 100 comentarii tai eu macaroana
(comentatorii, netulburati)
Apoi:
(122) Bai copii. Eu am fost dragut destula vreme, dar cred ca timpul sa opresc tambalaul asta.
Eu am scris articolul ala la misto ! Show-ul in sine merge de la penibil la stupefiant.
(comentatorii …)
(142) Nu mai are mult emisiunea, nu  ? (Ca sa pot trage un post concluzie din ce am vazut aici)

Am ras cu la-cri-mi!!!! Eu zic sa mergeti sa cititi, pentru ca n-am deconspirat nici pe departe adevarata dimensiune a umorului ‘care este’. Astept cu mare nerabdare incheierea show-lui si articolul concluziv promis de krossfire.  (krossfire, presupun ca atunci o sa ne spui si daca a castigat L, nu? :D :))