femeia simplă

Astazi Emilia si cu mine implinim un an de cind ne-am lasat de fumat. Altadata cind m-am mai lasat de fumat, la aniversarea de un an am aprins o tigara :). Acum nu stiu ce sa fac. N-o sa aprind o tigara, dar nici de sarbatorit nu stiu cum as sarbatori. C-as sarbatori.

Bilant: N-am fumat vreo 17 mii de tigari. Si m-am descurcat destul de usor… parca nu mi-au lipsit nici gesturile, nici fumul… si cred c-au fost mai putin de 20 de momente, in tot anul, in care mi-as fi dorit sa-mi aprind o tigara. De obicei in cluburile pline de fum. Sau in momente de tristete imbalsamata in cit de putin alcool. Noroc ca nu prea beau. Ca nu pot, nu ca ma abtin sau ca nu-mi doresc :(.
M-am ingrasat, pentru cine e interesat sa afle. Nu stiu cit m-am ingrasat pentru ca n-am cintar si nici nu cred in utilitatea lui pe lume. Nu cred ca ma incadrez la femei durdulii deocamdata, dar dupa ce vreme de 20 de ani am trecut drept anorexica, acum sint partial mindra de noile proportii. mi se pare ca, in sfirsit, prezenta mea conteaza. (am ceva mici retineri in a ma lauda la acest capitol, deoarece parca n-as vrea ca prezenta mea sa conteze cu mult mai mult decit conteaza acum)(oricum nu cred ca greutatea in plus e generata de tigarile nefumate. cred ca e generata de faptul ca maninc (neasteptata credinta, stiu :P))(si maninc mai mult din simplul motiv c-am gasit oameni cu care sa ma socializez in timpul prinzului. ca la mine “mincarea pentru mincare”, n-are sens. “mincarea pentru socializarea aferenta” insa are.)(sens, ca de asta vorbeam.)

Ce m-a ajutat cel mai mult (pe linga zyban, ca medicamentul a contat doar in primele 2-3 saptamini):
- faptul ca mi-era rau de la fum (fumam prea mult si de prea mult timp) si ma deranja ca respiram permanent greu si simteam kilograme de gudron lipite bine de plamini.
- faptul ca am continuat sa-mi petrec in preajma fumatorilor timpul alocat anterior tigarilor
- faptul ca ma indentific in continuare drept fumatoare. sint o fumatoare care nu fumeaza.

Ma fascineaza in continuare schimbarea culorii jarului unei tigari aprinse si fumul (oricind ca imagine si uneori ca miros). Si imi traiesc nevoia acuta de privit fuioare de fum, aciuindu-ma pe linga cite un fumator milostiv. Cred ca daca as fi trait intr-o lume cu pamint in loc de asfalt, cu orizont in loc de siluete de cladiri gri, cu aer curat si cu foc, n-as mai fi ajuns niciodata sa fumez 60 de tigari intr-o zi.

1 fumatul dauneaza grav sanatatii (nu vreau sa-l dezbatem pe acest motiv; poate e 100% adevarat… ideea e ca toti fumatorii stiu asta. si ce daca? :))
2 costa prea multi bani; cum zicea cineva pe vremea cind banii erau de hirtie: sa fumezi e ca si cind ai da foc banilor, ca sa te bucuri de fum;
3. cind ai depasit un pachet pe zi, doar de 1% din tigari te bucuri; restul sint d-alea fumate aproape inconstient (din obisnuinta) sau, si mai rau, sint d-alea chinuite (ex: cind fumezi in wc-ul din tren).
4. dependenta e ceva neplacut; frumos ar fi sa iti vina sa fumezi doar cind vrei… realitatea e ca vrei sa fumezi cind ramii fara nicotina, nu neaparat cind e momentul potrivit de tigara pentru sufletul tau.
5. ai parte de efecte adverse imediate: mirosi urit, ti se ingalbenesc dintii, tusesti dimineata (si scuipi); tusesti (mai putin scirbos, dar siciitor) in restul zilei (si al noptii), ai haine gaurite accidental de tigari, suporti priviri condescendente* din partea nefumatorilor, constati pe pielea ta ca ridurile de expresie in cazul fumatorilor exprima si expresia fumatului (si observi asta exact la virsta mea, ca parca nu ajungeau ridurile expresiilor celelalte).
6. te simti prost cind aprinzi tigara la masa sau cind ai un copil /o femeie insarcinata in preajma; te sperie (sau macar te siciie) gindul unei calatorii cu avionul spre continentele vecine; nu te poti bucura de ceaiurile cu fitze, pe motiv ca in majoritatea ceainariilor cu ceaiuri de fitze, nu se fumeaza.
7. pachetele de tigari au ajuns macabre, urite, scirboase.

Ei, date fiind toate aceste motive, care credeti ca a fost cel care m-a determinat sa ma las de fumat cu 4 luni in urma?

Al 8lea: m-am suparat pe BAT (British American Tobacco)! :))

Zau. Era pe vremea promotiei la Kent(4) cind trimiteai coduri, customizai un audi r8, si poate-l si cistigai. La cele 2-3 pachete de tigari pe care le fumam zilnic am zis sa particip si eu, desi nu-mi trebuia audiul. Si intr-una din zile incerc sa trimit un cod de pe leptopic … si descopar ca butonul de “trimite” era in afara monitorului (de 7 inci)… si bare de scroll nu existau. Incerc F11, scot toolbarul de navigare, dau no style la page style… in zadar! butonul ramine inaccesibil. …Asta e!

Ma mut pe calculator de dimensiuni normale, trimit 2-3 coduri, desfac pachet nou ca sa trimit tot ce aveam, bag codul … si aflu ca acel cod fusese introdus deja. Il mai tastez o data, ingrozitor de atenta… si apoi inca o data … in zadar.
Ca sa nu ramin cu frustrarile la mine, m-am dus la rubrica de ‘contact’ si am trimis o mini-lacramatie in care ziceam: nu merge un cod pentru care bag mina in foc ca-i nou, si nu pot trimite coduri de pe leptopic.
(Nu ma asteptam sa rezolv ceva; credeam c-o sa primesc o scrisoare standard: multumim ca ne-ati scris. n-avem ce va face cu codul, ghinion. iar cu leptopicul, multumim de semnalare din adincurile sufletului nostru corporatist: de data asta ramine asa. data viitoare punem scroll. tineti aproape, si-o sa va convingeti.)

Nu mi-au raspuns.
Adica dupa ani de zile in care eu cotizez, orice s-ar fi intimplat (dar chiar orice), cu cele 2 pachete de kent4 zilnice, kent4 nu poate sa-mi raspunda cind ii scriu?! Ce trist! Incredere inselata,… asteptari nimicite, …iluzii spulberate, …intoarcere abrupta la realitatea cruda: eu cind fumez, imbogatesc BAT-ul! si atit.

Am zis: dar nu voi tolera asa ceva. Schimb tigarile!
Cum plec des din Bucuresti, imi trebuia o marca de tigari cu cantitate similara de nicotina si gudron, care sa coste cam 56 de mii (ca atit era kent4 pe vremea aia), SI care sa se gaseasca pe toate drumurile.
Aici, la “gasit pe toate drumurile”, m-am poticnit. Si apoi m-am mai poticnit odata, cind am vazut ca tigarile pe care le gasisem de inlocuitor ok, erau produse tot de BAT. :D

Hm! schimbatul nu era optiune. Imi raminea lasatul de fumat… care nici asta nu era optiune (din marele motiv ca voiam doar sa nu dau bani la BAT, nu sa ma chinui). Asa incit, fortata de imprejurari si dependente, am lasat balta sanctionarea BATului :).

Doar ca in urmatoarea luna, in fiecare zi cind imi cumparam cele doua pachete ma gindeam la BAT si la mine in urmatorii termeni: da’ chiar sint fraiera!
Si zau ca nu prea gaseam motive sa ma contrazic. Ca picatura chinezeasca fu constarea asta repetata la nesfirsit. Pina la urma m-am convins ca fumind, eu pierd in proportie de 98%, iar BATul cistiga cam 100%. Si m-as fi lasat… dar nu voiam sa ma chinui. Si atunci a aparut zybanul :) (inchina-i-as ode, ca usor m-am lasat de fumat cu zyban!)

Deci: fumatorul fumeaza ca sa faca producatorul de tigari bani. Nice! Asta e motivul 8 si perspectiva care m-a ajutat sa ma las de fumat.

*de n-ar exista
- reactiile moralizatoare sau condescendente ale nefumatorilor (care, de exemplu,  profita de pauza (pe care fumatorii au obtinut-o) ca sa explice fumatorilor cit de asocial e acest obicei)

si
atitudinea de guru parvenit a fostilor fumatori care sint dornici oricind sa propovaduiasca fericirea renuntatului la fumat cu o intonatie usor isterica,

mult mai multi fumatori s-ar gindi pe bune sa se lase. think about it inainte sa ridici piatra la fumator, data viitoare.