femeia simplă

Fatza nevazuta de catre cei care nu au participat. De vazut. De ris. De plins. De venit la marsul de anul asta.

Cine a fost?
Au fost 200 de oameni. Eu zic ca, anul asta, spre deosebire de cei anteriori, majoritatea au fost persoane gay. Dar asta e o impresie personala, pe care nu prea am cum s-o dovedesc. O realitate mult mai usor dovedibila e ca, anul asta, au fost mai putini participanti decit in anii anteriori.

Cine n-a fost?
Multi, multi, multi n-au fost. In mare, cei care ar fi putut participa, dar n-au participat, s-au ascuns dupa urmatoarele degete:

“la noi nu e atmosfera din alte tari, unde oamenii vin si se distreaza. Nu-s care alegorice si grupuri tematice, nu-i muzica de zile mari si sarbatoare populara”
Stimabililor, cei care va doriti sa participati la parade gay “adevarate”, va imaginati ca in tarile cu traditie in domeniu, au zis LGBTii ‘sa se faca parada’, si sarbatoarea populara a aparut spontan?

Va rog frumos, explicati-mi. Cum s-ar putea cineva distra intr-un culoar marginit de masini blindate, dincolo de care publicul spectator scandeaza ‘nu suntem neam de poponari!”? D-aia credeti ca e lumea homofoba? Ca n-a vazut homosexuali si heterosexuali gay friendly distrindu-se laolalta, pe fostul bulevard “Victoria Socialismului”? Distratul, dragilor, e etapa ulterioara. Ca sa alergi trebuie sa ai loc suficient pentru a face asta. (nu mai vorbesc ca trebuie, mai inainte, sa-ti iei inima in dinti si sa depasesti starea de bebe care exerseaza primii pasi). Pentru cine nu intelege: ca sa ai o cit de mica speranta ca vei ajunge sa te distrezi, trebuie sa marsaluiesti agale, inainte. Intii restul lumii trebuie sa inteleaga ca existi, ca sa poata, ulterior, intelege ca te distrezi. (sa nu-mi spuneti ca nu-i asa. eu care am fost la toate marsurile de la noi de pina acum, pot sa va garantez ca atitudinea privitorilor de pe margine s-a schimbat. si nu-i meritul celor care au stat acasa.)

“nu vreau sa maninc bataie dupa”
Atunci stai acasa si asteapta sa maninci bataie aleatoriu. Poate azi, poate mine, poate la anul, poate niciodata. Cine stie? Incuie bine usa, trage obloanele si lasa-i pe altii sa mearga la mars.

Numarul celor care au fost batuti post mars e nesemnificativ in comparatie cu numarul celor care au fost batuti/hartuiti/agresati din cauza orientarii sexuale, in restul zilelor. Daca ti-e frica de bataie de ziua marsului, iti spun eu cum sa faci: iti iei 3-4 prieteni, mergi la mars (pentru ca interiorul marsului e probabil unul din cele mai sigure locuri fata de huliganesti atacuri), iar cind s-a terminat marsul, va urcati intr-un taxi si va opriti drept la circiuma preferata, pentru o cafea/bere. Si gata, ziua a trecut. In siguranta. Nu-ti imagina ca daca te arati heterosexual neinteresat de mars, poti avea garantia ca nu maninci bataie. Ca nu o ai. Cei care au fost agresati nici nu aratau a gay. ba unii nici macar nu erau gay. Solutia nu este sa te ascunzi tu, pentru ca nu tu esti problema. Problema este huliganul care vrea sa bata pe cineva. Si care va bate linistit cita vreme o sa creada ca tara asta are maximum 100 de romani gay, inca vreo 200 de romani gay-friendly, si tot restul – homofobi. Marsul pentru asta este: ca, pina la urma, sa poti si tu merge pe strada exact la fel cum poate merge un heterosexual.

“eu n-am nimic in comun cu circul care se intimpla la marsurile gay. pe mine nu ma reprezinta travestitii”
Ba, dragule sau drago, pina nu te arati la fatza, pe tine exact travestitii te reprezinta. Daca e sa ne jucam cu legatura dintre cauza/efect putem chiar zice ca travestitii sunt considerati a fi ’standardul’ de homosexual, pentru ca gay-ul obisnuit prefera sa se ascunda.

(o variatiune pe tema de mai sus): “as veni la mars, daca s-ar interzice accesul travestitilor.”
Nu, zau? Nu vrei sa impunem un dress code? Si sa zicem (dupa ce declaram ca respectam libertatea de expresie): la marsul gay din 2009 sint primiti doar gayi care arata a heterosexuali? Nu vrei sa militam pentru dreptul tau de a fi tu insuti, impunindu-le travestitilor sa fie tot tu insuti? (si atunci, hai sa imbracam fetitele in roz, baiteii in bleu, femeilor maritate sa le cerem sa poarte batic pe cap si, de ce nu?, sa interzicem femeilor dreptul de a purta pantaloni? ca doar mii de ani s-au imbracat doar in fusta?)

“nu vreau sa particip pentru ca nu-s de acord cu marsul.daca marsurile gay n-ar exista, nici reactiile extremiste n-ar aparea.“
(imi pare rau ca am consumat ‘nu, zau?-ul’ in rindurile de mai sus.) Si totusi: nu, zau? N-ar fi fost mai bine pentru negrii zilelor noastre sa fi ramas sclavi? Ca sa nu supere ku klux klanul, nu de alta. Sau noi sa fi ramas mai departe cu Ceausescu, iubit conducator? ca doar era evident ca daca zicea cineva ca nu vrea comunism genera oaresce reactii. De cind solutia la o nedreptate e ignorarea de catre victima a nedreptatii?… ca sa nu supere si mai tare nedreptatitorul?

“ Nu vin pentru ca nu-s de acord cu politica ACCEPTului“
P-asta am trecut-o doar pentru ca stiu ca exista, nu pentru ca i-as vedea vreo urma de logica. GayFestul e scena persoanelor gay, e momentul cind te poti, in sfirsit, reprezenta singur. La mars vii in nume propriu, imbracat cum vrei, cu atitudinea pe care o vrei, cu bannerul pe care-l vrei. Marsul e singura zi din an in care poti face cu usurinta ´ceva´ pentru binele tau, fara sa te inregimentezi in nici o structura. Daca vrei, poti veni cu tricou pe care scrie eu sunt un homosexual adevarat/ toti aia ai acceptului sunt fake. Daca nu vii, nu spune ca din cauza acceptului n-ai venit.

Nici macar reactia de tipul ‘nu pot sa vin la mars, ca nu vreau sa stie mama/bunica/sefa ca-s gay‘ , nu sta 100% in picioare. De respectat, o respect. Fiecare stie cel mai bine ce-si poate permite si ce nu. Totusi, tocmai pentru ca e un mars gay, oricine se poate deghiza cum vrea. La majoritatea marsurilor pe alte teme, nu poti sa te pierzi in multime daca-ti pui o peruca/masca. La marsul gay, poti.

Ei, in incheiere, vreau sa va spun ca pentru mine, la marsul la care prea multi n-au venit, s-au intimplat lucruri bune. Am reintilnit prieteni, am cunoscut niste oameni noi, m-am bucurat de cite ori am vazut semne prietenoase venite de la cei de pe margine sau de la ferestrele blocurilor din jur si m-am bucurat si mai mult cind am gasit printre participantii la mars oameni care nu ma asteptam sa vina. M-am uitat de cite ori am putut la privitorii de pe margine si am sperat ca si ei, daca se uita, or sa vada ca-s tot oameni in fata lor. Si, la sfirsitul zilei, am mai vazut si cel mai frumos curcubeu din ultimii 10 ani, ca asa s-a vazut de pe strada acceptului.

ps-dintre cei pe care-i stiu sau acum i-am cunoscut, au mai fost la mars si si-au exprimat parerea despre el urmatorii: kittutza, underhill (…pe care nu-l stiu, si nici acum nu l-am cunoscut; ca n-a vrut karma) si Lorena Lupu (minunat articol).

disclaimer: acest articol nu este adresat nici unei persoane anume.fiecare om stie cel mai bine de ce vine sau de ce nu vine la marsul gay. e doar dovada exasperarii (linistite, dar prezente) care ma cuprinde cind vad atitia absenti.

LE: linkuri nenumarate, cu reactii media la mars + imagini, pe blogul Asociatiei Incognito

Marsul GayFest 2008 are loc simbata, 24 mai.
Punctul de plecare al marsului este alveola din apropierea intersectiei Bd. Decebal cu Strada Nerva Traian (reper Clinica Medical Unirea) si se va desfasura pe traseul Bd. Decebal – Piata Unirii – Piata Constitutiei – Bd. Libertatii – Parcul Izvor. Marsul incepe la ora 17:00 si se incheie la ora 19:00.

Adica traseul este identic cu cel de anul trecut.
Recomandarea mea pentru cei care doresc sa participe este sa ajunga inainte de 16.45. Nu mai stiu in care din anii anteriori jandarmii au grabit plecarea cu vreo 5-10 minute fata de ora programata, ori dupa momentul oficial al plecarii, nu mai e permisa intrarea oamenilor in “mars”.

Eu imi propun sa ajung acolo pe la 16.30. … Asa ca va invit ca, daca participati la mars (fie ca sunteti cititori constanti sau ati ajuns aici din intimplare), sa-mi dati un semn. Mi-ar placea sa ne vedem :).

Si acum … explicatii: de ce merg la mars?

Lucrez la ACCEPT si, din acest motiv, unii poate-si imagineaza ca participarea la mars e datorie de serviciu. Nu-i asa. Nu sint implicata in nici un fel in organizarea marsului, si n-am nici o obligatie, profesional vorbind, sa particip.
Particip pentru ca vreau sa fiu “numarata” :D. Numarul celor care sprijina drepturile gay (fie ca-s gay sau nu) este mult, mult mai mare decit isi imagineaza unii. Si, din pacate, e tot mult-mult mai mare si decit numarul celor care participa la mars. Ori, cu cit sunt mai putini participanti la mars, cu atit prezenta fiecaruia conteaza mai mult. Cred in utilitatea marsului. Cred ca prin el, cei care-s homofobi ‘prin influenta’, au ocazia sa-si puna niste semne de intrebare. Sau macar sa se imprieteneasca cu gindul ca homosexualii sunt printre ‘noi’, nu-s o chestiune abstracta care pe majoritate n-o atinge in nici un fel.

Cred in salturile calitative produse de acumulari cantitative :).
Inainte sa lucrez la ACCEPT lucram tot intr-o organizatie neguvernamentala; si acolo primeam lunar revista pe care o edita ACCEPTul in acele vremuri. Imi amintesc cum la primele numere toata lumea din birou era jenata de simpla vedere a revistei cu pricina. Unii se inroseau, altii o apucau de un colt cu virful degetelor:
- cine a lasat ‘asta’ la mine pe birou?!
De citit era citita, cu comentarii facute cu voce tare care sa marcheze clar disocierea cititorului de homosexualitate. Era citita din curiozitate, nu ca ar fi fost fascinanta (sper sa nu se supere pe mine acceptul ca zic asta :)), ci pentru ca era despre o lume despre care nimeni nu stia nimic. Si ce a urmat dupa vreo citeva luni a fost:
- n-a sosit inca revista ACCEPTului?
Era singura revista ‘neguvernamentala’ care era citita cap-coada de toata lumea, imediat ce ajungea la noi.
Revista continea stiri despre organizatie si, uneori, marturii personale ale unor persoane gay. Adesea anonime. Schimbarea a fost determinata (zic eu) de acele marturii personale. Oamenii le intorceau pe toate fetzele, mai faceau misto… dar pina la urma nu puteai sa nu rezonezi macar cu una din marturiile cu pricina.

In alte tari marsul e parada, si la ea participa sute de mii sau milioane de oameni. Cind o sa ajungem sa fie si la noi macar 5 mii de oameni pe strada, atunci o sa fiu linistita si o sa stau, eventual, pe margine, sa fac cu mina la participanti si sa le trimit bezele :).

Dar pina atunci o sa particip la mars. Si o sa particip pentru toti cei care si-ar dori sa participe, dar nu pot, din teama ca vor aparea in vreo imagine in media si vor oripila parintii/prietentii/vecinii/colegii de job. Care parinti/prieteni/vecini/colegi de job arunca cu nonsalanta vorbe de genul ‘i-as omori/deporta pe toti homosexualii’ fara sa stie ca atunci cind zic asta se refera si la familia sau prietenii lor.