UPC-ul face concurs cu premii, pentru bloggeri, pe tema cel mai misto cadou. Dupa cum v-am zis umpic mai devreme aveam leapsa concursului in cauza primita de la Aida, leapsa de care credeam c-o sa ma ocup (mult) mai tarziu. Pe de o parte pentru ca mi-e mai greu sa scriu pe teme ‘impuse’, pe de alta pentru ca incep sa fiu atinsa de ‘spiritul’ sarbatorilor… si ma simt alunecand pe melodramatice pante. Asa ca am preferat sa mai zabovesc putin rememorand (pentru mine) cadouri diverse si stari generate de ele. Dar iata ca m-am edificat. Dintre cadourile mishto de pe lumea mea am ales 2, amandoua cadouri vechi. Criteriul: continua, peste ani, sa-mi aduca din bucuria de atunci.
1. Turta dulce pe care mi-o lasa strabunica (mamaia batrana) pe gard.
Din motive pe care nu le stiu, mamaia batrana nu era binevenita in curtea bunicilor mei. Ei, ea, de cate ori mergea la targ sau la balci, imi cumpara cate o bucata de turta dulce, pe care o lasa pe partea dinspre casa a gardului. Uneori era un dreptunghi simplu, alteori era in felurite forme, generos decorata cu modele tipator colorate. Adesea o gaseam chiar in ziua in care mi-o lasa. Dar cum habar n-aveam la varsta aia (4-5-6 ani) cand era zi de targ, si cum doar eu stiam unde mi-o lasa, o data s-a intamplat sa gasesc pe gard o bucata de turta dulce tare ca piatra. Pe asta, piatra, o tin minte mai bine decat pe toate celelalte. (Am mancat-o; pe toata :)).
2. Cel mai misto cadou
Eram proaspat indragostita, proaspat mutata ‘impreuna’ si acut nefericita. Pentru ca el plecase din tara pentru 2 luni, cu o bursa. (Toate acestea se intamplau in vremurile de dinainte ca internetul sa ajunga in ro. Asa ca primeam si trimiteam scrisori. Si vorbeam la telefon. Telefon fix. Si atat.) Si era ziua mea. Si eram singura.
(Ok, mi-e greu sa recreez acum nefericirea de atunci. Va trebui sa ma credeti pe cuvant.)
A venit ziua mea. Am coborat multele scari abatuta (locuiam intr-o mansarda), cu sufletul intzepenit pe undeva prin gat; concentrata ca sa-l tin acolo, ca nu se cade sa plangi pe strazi, dimineata, nu?
Si m-am uitat din reflex in cutia postala (imi primisem o scrisoare cu niste urari deja). Si am vazut un plic!
In plic era felicitare hand-made, cu el, frumos, cu privirea si zambetul pe care le avea pentru mine, el care imi intindea un buchet urias din florile mele preferate.
#########
Leapsa merge mai departe la exstatic, oblia, medeea, diana, diana:), madelin (madelin, cea care scrie frumos si prea putina lume o cunoaste), BlindGirl
Si, cu voia dvs, ultimul pe lista si in afara de concurs: DoDu.
PS, daca tot am ajuns la rubrica “cel/cea mai”: cea mai frumoasa declaratie de dragoste e de la Calin, baiatul meu: mama, o sa te iubesc si cand o sa fiu fantoma! :)
PPS: concursul expira pe 19 decembrie. oricine doreste se poate inscrie… nu trebuie sa asteptati leapsa de la nimeni. iar daca o vreti neaparat cu dedicatie, ziceti-mi mie, si v-o dedic :)
Comentarii noi